Halucinațiile de prezență, semnul timpuriu al bolii Parkinson. La 1 din 3 apare înainte de cel mai cunoscut simptom al bolii, tremuratul
Halucinațiile de prezență afectează jumătate dintre pacienții cu boala Parkinson. Ce alte simptome mai are această boală neurodegenerativă.
Halucinațiile de prezență sunt acele senzații că cineva se află în apropiere și vă urmărește, deși sunteți singur.
În urma cercetătorilor, halucinațiile de prezență sunt frecvente la persoanele cu boala Parkinson, iar un nou studiu sugerează că acestea ar putea prezice declinul cognitiv și în cazul acestei boli neurodegenerative.
Potrivit cercetătorilor, se crede că jumătate dintre cei cu boala Parkinson au halucinații, iar pentru pentru o treime dintre pacienți, acestea apar înaintea unor simptome mai cunoscute, cum ar fi tremuratul, notează Science Alert.
Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp.
Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un mesager chimic care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.
Factori de risc pentru boala Parkinson sunt vârsta, ereditatea, sexul și expunerea la toxine.
Halucinațiile trebuie luate în serios
În cadrul studiului au fost analizate datele colectate de la 75 de persoane cu Parkinson, cu vârste cuprinse între 60 și 70 de ani, fiind folosite interviuri neuropsihologie pentru a evalua declinul cognitiv, respectiv electroencefalografie pentru a măsura creierul în repaus.
Totodată, pacienți au fost întrebați despre orice experiență privind halucinațiile de prezență.
Astfel, echipa a constatat că declinul cognitiv al funcției executive frontale, care acoperă atenția, rezolvarea problemelor, reglarea emoțională și controlul impulsurilor, a fost mai rapid pe parcursul a cinci ani la pacienții care au avut halucinații la începutul evoluției bolii Parkinson.
”Știm acum că halucinațiile timpurii trebuie luate în serios în boala Parkinson.
Depistarea primelor semne de demență înseamnă gestionarea timpurie a bolii, ceea ce ne permite să dezvoltăm terapii îmbunătățite și personalizate care încearcă să modifice evoluția bolii și să îmbunătățească funcția cognitivă”, a declarat dr. Olaf Blanke, medic neurolog la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne.
După aceste constatări, următorul pas pentru cercetători este să investigheze modalitățile prin care sistemul de avertizare descoperit poate fi utilizat în mod convenabil și fiabil.
”Până în prezent, avem doar dovezi care leagă declinul cognitiv și halucinațiile timpurii pentru boala Parkinson, dar ar putea fi valabil și pentru alte boli neurodegenerative”, mai spune Blanke.
Boala Parkinson, simptome
Simptomatologia bolii Parkinson poate fi diferită pentru fiecare persoană. Simptomele timpurii pot fi ușoare și pot trece neobservate.
Încep adesea dintr-o parte a corpului și, de obicei, rămân mai grave pe acea parte, chiar și după ce simptomele afectează membrele de pe ambele părți.
Simptomele bolii Parkinson pot cuprinde:
- tremor
- mișcări încetinite, cunoscute ca bradikinezie
- musculatură rigidă
- postură și echilibru afectate
- pierderea mișcărilor automate
- modificări ale vorbirii
- modificate de scriere, dificultate în a mai scrie de mână, arată Mayo Clinic.
Boala Parkinson, etape de evoluție
Etapa 1. Simptomele sunt ușoare și nu interferează cu calitatea vieții bolnavului;
Etapa 2. Simptomele se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite;
Etapa 3. Este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente;
Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activități zilnice;
Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care individul nu este în măsură să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent.
Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
