Infecțiile intestinale pot declanșa Parkinson, noi dovezi

Noi dovezi că unele cazuri Parkinson ar putea fi de fapt o boală autoimună declanșată cu ani înainte în intestin. Oamenii de știință canadieni au injectat unor șoareci o bacterie intestinală care...
Numărul pacienților cu Parkinson din lume s-a dublat, practic, între 1990 și 2016, de la 2,5 milioane la 6,1 milioane. O dublare a numărului de pacienți prognozată (relativ conservator) pentru următorii 30 de ani ar produce mai mult de 12 milioane de pacienți, la nivel mondial, până în 2050.
Aproximativ 10% din cazurile de Parkinson se datorează mutațiilor genelor care codifică proteine cum ar fi PINK1 și Parkin, care au fost legate de mitocondriile (organelele din celule care produc energie). Pacienții cu aceste mutații dezvoltă Parkinson la o vârstă mai mică.
Parkinson, dată de o boală autoimună
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Montreal, publicat ieri în jurnalul Nature, demonstrează că o infecție intestinală poate duce la o patologie asemănatoare cu boala Parkinson într-un model de șoarece care nu are o genă legată de boala umană.
Această descoperire continuă lucrarea recentă a aceluiași grup de cercetători - care sugera că Parkinson are o componentă imună importantă - oferind în același timp noi căi pentru strategiile terapeutice.
Studiul a fost realizat de o echipă de oameni de știință condusă de dr Michel Desjardins și dr Louis-Eric Trudeau de la Universitatea din Montréal, dr Heidi McBride de la Institutul Neurologic din Montreal și dr Samantha Gruenheid de la Universitatea McGill.
Până acum, la șoareci, mutațiile care generează la oameni Parkinson nu dădeau simptome de boală, ceea ce i-a determinat pe mulți cercetători să concluzioneze că șoarecii nu sunt potriviți pentru studiul Parkinson.
Trudeau și McBride, doi specialiști în domeniul cercetării Parkinson, susțin însă că dovezile din noul lor studiu pot explica această discrepanță: șoarecii sunt ținuți, în laboratoare, în instalații fără germeni, condiții care nu sunt reprezentative pentru cele întâlnite de ființele umane expuse constant la microorganisme infecțioase. Gruenheid, un microbiolog, este convins că legătura dintre infecție și Parkinson va stimula studierea în continuare a răspunsului imun legat de debutul bolii, permițând cercetătorilor să dezvolte și să testeze noi abordări terapeutice.
Parkinson este cauzată de moartea progresivă a unui subgrup de neuroni din creier, numit neuronii dopaminergici. Această pierdere a neuronilor este responsabilă de simptomele motorii tipice observate la pacienții cu Parkinson, incluzând tremorul și rigiditatea. Nu se știe deocamdată ce cauzează moartea neuronilor dopaminergici.
Boala ar putea fi prevenită
„Majoritatea modelelor actuale ale Parkinson se bazează pe convingerea că neuronii mor din cauza elementelor toxice care se acumulează în ei", a spus Trudeau, care este medic neurolog. „Acest lucru nu explică, însă, faptul că patologia bolii Parkinson este inițiată la pacienții cu mai mulți ani înainte de apariția insuficienței motorii și a oricărei pierderi vizibile de neuroni".
Cercetătorii cred că motivul este explicat de rezultatele noului studiu. Echipa din Montreal a arătat că la șoarecii care nu au o genă legată de Parkinson, infecția cu bacterii care cauzează simptome ușoare intestinale a fost suficientă pentru a declanșa simptome asemănătoare bolii Parkinson la respectivele animale mai târziu în viață.
Simptomele asemănătoare cu boala Parkinson pot fi inversate temporar prin administrarea L-DOPA, medicament utilizat pentru tratamentul bolnavilor umani. Desjardins și Diana Matheoud, un imunologist al Centrului de Cercetare al Spitalului din Montreal (CRCHUM), subliniază faptul că la șoarecii normali, sistemul imunitar a răspuns corect infecției intestinale; cu toate acestea, la șoarecii lipsiți de gena PINK1 legată de Parkinsons, sistemul imunitar a reacționat prea tare și a declanșat auto-imunitate, un proces care determină sistemul imunitar să atace celulele sănătoase din organism.
Rezultatele studiului, publicate ieri, sugerează că, în loc să moară din cauza acumulării de toxine, neuronii dopaminergici cad pradă celulelor imune.
La șoarecii infectați, s-a arătat că limfocitele autoreactive toxice T sunt prezente în creier și capabile să atace neuronii sănătoși. Co-autori ai articolului publicat, Matheoud și Tyler Cannon, absolvent de Microbiologie, subliniază faptul că aceste rezultate sugerează că unele forme de Parkinson sunt o boală autoimună care poate începe în intestin cu câțiva ani înainte ca pacienții să observe orice simptome motorii, subliniind faptul că există o perioadă de timp pentru tratamentul preventiv.
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
-
-
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.