Leon Dănăilă, despre secretul longevității și sănătatea creierului: Acesta este! Joacă un rol esențial

Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurg, explică ce activitate este responsabilă cu longevitatea. Medicul, la vârsta de 90 de ani, încă profesează ca...
Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurg român, explică, pe pagina sa de Facebook, cum putem avea grijă de creierul nostru și care este secretul longevității.
”Dragii mei, mă tot întrebați care este secretul longevității mele. Vi-l spun chiar acum! Deși am trecut de pragul de 90 de ani, încă profesez ca neurochirurg. Și asta nu pentru că sunt special, ci pentru că am un secret pe care vi-l voi dezvălui la final.
Când informațiile vin peste noi, e important să le cernem și să credem mai mult în puterea exemplului decât în vorbe goale. Voi știați că un organ de mărimea unui sâmbure de migdală este direct răspunzător pentru: reducerea stresului, frică de zbor, starea psihică, combaterea anxietății/depresiei și chiar de inteligență emoțională a fiecăruia dintre noi?”, spune prof. univ. dr. Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurg, pe pagina sa de Facebook.
Amigdala, centrul de comandă al creierului
”Veți spune că este creierul, normal. Doar că aș vrea să vă vorbesc despre ceva ce se vorbește destul de rar și anume: centrul de comandă al emoțiilor noastre - Amigdala.
Acest mic nucleu în adâncul creierului nostru, joacă un rol esențial în modularea emoțiilor și a reacțiilor la stres. Este centrul care ne ajută să procesăm și să interpretăm emoțiile, influențând decisiv reacțiile noastre emoționale și comportamentale.
De asemenea, amigdala este profund implicată în procesul de neuroplasticitate, capacitatea creierului de a se remodela și adapta în răspuns la experiențe noi”, a mai explicat Leon Dănăilă.
Cititul menține sănătatea creierului
Cititul vă permite să vă destresați prin deconectare și evadare. Într-un studiu, s-a constatat că cititul este la fel de eficient ca și yoga și umorul în reducerea sentimentelor subiective de stres pe o perioadă de 30 de minute, precum și în măsurătorile obiective ale tensiunii arteriale sistolice (TAS), diastolice (TAD) și frecvenței cardiace (FC).
Acest lucru înseamnă că cititul afectează pozitiv atât sănătatea fizică, cât și cea psihologică. Notați că o carte tipărită sau un cititor de cărți electronice dedicat este cea mai bună modalitate de a face acest lucru, dar dacă utilizați o tabletă, telefon sau computer pentru a citi, închideți alte programe și opriți notificările. Distragerile și întreruperile interferă cu proprietățile de gestionare a stresului ale cititului, potrivit Psychology Today.
Într-un studiu longitudinal al persoanelor cu vârsta de 64 de ani sau mai mult, cei care citeau cel puțin o dată pe săptămână aveau mai puține șanse să experimenteze declin cognitiv în comparație cu cei care nu citeau.
Acest efect se menține și în rândul celor care au ajuns în vârstă de 80 de ani. Un alt studiu a constatat că activitățile precum cititul protejează cogniția în rândul celor cu vârsta peste 80 de ani.
”Cititul, ca activitate intelectuală stimulatoare, nu numai că îmbogățește mintea, dar joacă și un rol crucial în susținerea acestei neuroplasticității. Lectura regulată poate fi văzută nu doar ca o sursă de cunoaștere, ci și ca un exercițiu vital pentru menținerea sănătății și agilității amigdalei, contribuind astfel la o viață emoțională mai bogată și mai echilibrată.
Așadar, dragilor, acesta este marele meu secret: cititul. Și nu doar al meu. Dacă vă uitați la persoanele care la vârsta de peste 90 de ani încă își păstrează sănătatea mintală și tonusul, să știți că au citit nu doar o carte, ci biblioteci întregi.
Acesta este secretul meu, dar și al lor. Și cu riscul de a mă repeta, sunt multe persoane care vând iluzii, alegeți cu grijă de la cine învățați, pentru că cel mai bun mentor nu este cel care vorbește frumos, ci cel care îți dovedește prin puterea exemplului”, a mai explicat prof. univ. dr Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurgie.
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.