Toată lumea fuge de grăsimi, dar acestea pot fi secretul anti-îmbătrânire. Cum funcționează?

Dieta keto / Sursă: Freepik Dieta keto / Sursă: Freepik

O dietă cunoscută mai ales pentru efectele sale asupra kilogramelor în plus ar putea avea un rol neașteptat: protejarea creierului pe măsură ce îmbătrânim.

Cercetătorii analizează tot mai atent dieta ketogenică, un regim alimentar bogat în grăsimi și sărac în carbohidrați, pentru potențialul său de a susține funcționarea celulelor nervoase și de a influența procesele implicate în boli precum Alzheimer, Parkinson, scleroza multiplă sau scleroza laterală amiotrofică (SLA), conform Medical Xpress.

O analiză a studiilor publicate în ultimii 15 ani sugerează că dieta keto ar putea ajuta creierul printr-un mecanism simplu, dar important: schimbarea sursei de energie folosite de organism. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică „Translational Neurodegeneration”.

Creierul primește o alternativă când glucoza nu mai este folosită eficient

În mod obișnuit, creierul folosește glucoza, adică zahărul din sânge, pentru a produce energia necesară funcționării sale. Însă în multe boli neurodegenerative, celulele nervoase își pierd treptat capacitatea de a utiliza eficient glucoza.

Aici intervine dieta ketogenică. Prin reducerea drastică a carbohidraților și creșterea aportului de grăsimi, organismul intră într-o stare metabolică numită cetoză. Ficatul începe să transforme acizii grași în corpuri cetonice, precum beta-hidroxibutiratul (BHB), acetoacetatul și acetona.

Aceste molecule devin o sursă alternativă de energie pentru creier și pot susține activitatea celulelor nervoase atunci când metabolismul glucozei este afectat.

Intestinul și creierul, legate prin alimentație

Cercetătorii acordă o atenție tot mai mare și axei intestin-creier, o rețea complexă prin care sistemul digestiv și creierul comunică permanent.

Dieta ketogenică pare să modifice microbiomul intestinal, adică totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestin. Studiile sugerează că acest regim poate reduce unele bacterii asociate inflamației și poate favoriza microorganisme care susțin sănătatea barierei intestinale.

Cum intestinul influențează inflamația din organism, iar inflamația cronică este implicată în degradarea celulelor nervoase, cercetătorii consideră că acest mecanism ar putea avea efecte asupra sănătății creierului.

Cum ar putea proteja dieta keto neuronii

Bolile neurodegenerative au cauze complexe, însă multe dintre ele au elemente comune: pierderea progresivă a funcției neuronilor, acumularea unor proteine toxice, inflamația și problemele legate de producerea energiei în celule.

Mitocondriile, structurile care funcționează ca „uzine energetice” ale celulelor, joacă un rol important. Atunci când ele nu mai produc suficientă energie, neuronii devin vulnerabili.

Analiza cercetătorilor arată că dieta ketogenică ar putea influența mai multe procese:

  • stimulează autofagia, mecanismul natural prin care celulele elimină componentele deteriorate;
  • reduce stresul oxidativ, un proces care poate afecta celulele;
  • poate diminua inflamația cronică;
  • oferă neuronilor o sursă alternativă de energie.

Rezultate promițătoare în Alzheimer și Parkinson, dar cu limite

În unele studii, persoanele cu boala Alzheimer care au urmat o dietă ketogenică au prezentat îmbunătățiri ale memoriei, ale activităților zilnice și ale calității vieții.

La pacienții cu boala Parkinson au fost raportate creșteri ale nivelului de energie, reducerea oboselii și unele îmbunătățiri ale funcției motorii.

Totuși, specialiștii avertizează că multe dovezi provin din studii pe animale sau din cercetări clinice cu un număr mic de participanți. Nu există încă suficiente date pentru a spune că dieta ketogenică poate preveni sau vindeca bolile neurodegenerative.

Un regim greu de ținut pe termen lung

Deși rezultatele sunt interesante, dieta keto nu este ușor de urmat. Restricția severă a carbohidraților poate fi dificilă pentru multe persoane, iar unele abandonează regimul.

În primele zile sau săptămâni pot apărea simptome precum dureri de cap, oboseală, greață, amețeli sau dificultăți de concentrare, cunoscute popular drept „gripa keto”.

Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii mai ample pentru a înțelege efectele pe termen lung, siguranța și modul în care această dietă ar putea fi folosită în practica medicală.

Dieta keto, o direcție nouă în cercetarea îmbătrânirii creierului

Dieta ketogenică nu mai este analizată doar ca metodă de slăbit, ci și ca posibil instrument pentru susținerea metabolismului cerebral. Prin schimbarea modului în care organismul produce energie, acest regim ar putea influența procese importante pentru supraviețuirea neuronilor.

Deocamdată, cercetătorii privesc dieta keto ca pe o strategie promițătoare, dar care trebuie evaluată atent înainte de a deveni o recomandare generală pentru protecția creierului.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

URMĂREȘTE-NE ȘI PE:
Articole similare