Motivele pentru care un stil de viață activ poate preveni demența. Alegerile care influențează funcția cognitivă
Află mai multe despre influența activității fizice și a exercițiilor cognitive asupra riscului de a dezvolta demență odată cu înaintarea în vărstă.
Un studiu care a implicat 586 de autopsii cerebrale ale unor persoane în vârstă de 90,9 ani la data decesului a constatat că obiceiurile legate de stilul de viață sunt mai legate de riscul de demență decât plăcile amiloide sau fluxul sanguin anormal.
Participanții la acest studiu s-au înscris la Proiectul de memorie și îmbătrânire al Universității RUSH. Studiul a constatat că prezența patologiilor cerebrale legate de demență, cum ar fi plăcile beta-amiloide, încurcăturile tau și alte patologii cerebrale legate de demență, apare frecvent la persoanele care nu suferă de demență.
Cei mai sănătoși 40% dintre participanți au fost considerați cu risc scăzut sau "sănătoși", ceea ce corespunde unui scor al dietei mediteraneene-MIND de 7,5 sau mai mare și unui scor al sănătății cognitive la sfârșitul vieții mai mare de 3,2. Cercetătorii au estimat că doar 12% din măsurătorile legate de cogniție au fost afectate de plăcile amiloide.

Foto: Freepik
Legătura dintre stilul de viață sănătos și sănătatea cognitivă
"Rezerva cognitivă este combustibilul din rezervorul creierului nostru care se acumulează prin utilizarea productivă a creierului pentru a gândi, a absorbi idei și a fi activ în viață și în rețeaua noastră socială. Aceasta ne menține ageri și implicați și ne oferă reziliență și capacitatea de a ne folosi creierul în mod flexibil pentru a face față unor noi provocări și pentru a fi persoane care învață pe tot parcursul vieții", a spus Dr. Allison Reiss, medic, educator, biolog molecular și profesor asistent la Departamentul de Medicină al Universității din New York.
Investigațiile autopsiei pentru demență au stârnit îngrijorare, deoarece au ridicat întrebări cu privire la valoarea acestor date post-mortem. Dr. Clifford Segil, neurolog la Providence Saint John's Health Center a explicat că încrederea în aceste studii a adus probleme, deoarece o parte semnificativă a teoriei actuale a fost obținută cu ajutorul studiilor post-mortem asupra plăcilor amiloide.
"Deci, dacă oamenii au accidente vasculare cerebrale silențioase, ei fac demență vasculară sau demență multi-infarct. Aceasta este observată clinic de către oamenii care doar devin lenți", a spus Dr. Segil.
Dr. Reiss a criticat studiul pentru că s-a concentrat pe procesele cerebrale care afectează funcția cognitivă. De asemenea, a criticat participanții la studiu pentru că i-au înșelat, afirmând că imaginile lor microscopice oferă informații istorice și perspective valoroase pentru generațiile viitoare. Dr. Dhana a subliniat că datele autopsiilor sunt "importante" în cercetarea bolii Alzheimer.
Dincolo de beta-amiloid în cercetarea privind demența
Un stil de viață sănătos a fost legat de reducerea încărcăturii de amiloid din creier, dar această asociere nu a fost completă, subliniind complexitatea bolii Alzheimer. Dr. Klodian Dhana, de la Departamentul de Medicină Internă, Divizia de Geriatrie și Medicină Paliativă de la Universitatea Rush. a subliniat că răspunsurile simple subestimează interacțiunile complexe dintre sistemele organismului. Ea a folosit radiografiile a două persoane cu modificări degenerative similare pentru a ilustra diferența dintre nivelurile de durere dintre ele.
"Știam acest lucru cu ani în urmă și în legătură cu amiloidul", a spus Dr. Reiss. "Multe persoane în vârstă au amiloid în creier la imagistică și sunt ageri din punct de vedere cognitiv. Există atât de mulți factori care au un impact asupra creierului uman, iar noi abia începem să înțelegem".
Cercetările indică faptul că activitățile cognitive sunt esențiale pentru sănătatea creierului, mai ales atunci când sunt combinate cu o dietă sănătoasă și exerciții fizice regulate, potrivit Medical News Today. Persoanele ar trebui să se consulte cu medicul lor pentru măsuri preventive, adaptând fiecare factor al stilului de viață la nevoile lor individuale.
Printre măsurile preventive se numără implicarea socială, nefumatul, lipsa fumatului, consumul excesiv de alcool, controlul zahărului din sânge, somnul adecvat și consumul suficient de lumină solară și vitamina D. Dr. Segil sugerează să urmeze cursuri noi în facultate sau materii online pentru a exercita creierul și a promova protecția cognitivă.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Orele în care ești mai predispus la AVC
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
