Sindromul picioarelor neliniștite este o afecțiune a sistemului nervos despre care se credea că este cauzată de mecanisme genetice, metabolice și de sistemul nervos central. Pentru prima dată, cercetătorii arată...
Mai mult de 80% dintre persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite se confruntă cu impulsul irezistibil de a mișca picioarele în somn. Este o tulburare de mișcare periodică a picioarelor în somn, care se repetă periodic la 15 - 30 secunde.
Cercetarea efectuată de Universitatea din Gottingen în colaborare cu Universitatea din Sydney și Universitatea Vanderbilt a implicat măsurarea excitabilității nervoase a celulelor nervoase motorii ale pacienților care suferă de acest sindrom.
Această nouă cercetare indică faptul că mișcările involuntare ale piciorului în sindromul picioarelor neliniștite sunt cauzate de excitabilitatea crescută a celulelor nervoase care alimentează mușchii din picior, ceea ce duce la un număr crescut de semnale transmise între celulele nervoase. Direcționarea modului în care mesajele sunt trimise între celulele nervoase pentru a reduce numărul de mesaje la niveluri normale poate ajuta la prevenirea simptomelor sindromului. Acest lucru ar putea fi obținut prin noi medicamente care blochează canalele ionice și care sunt esențiale pentru comunicarea dintre celulele nervoase.
,,Mecanismele pentru sindromul picioarelor neliniștite nu sunt încă pe deplin înțelese. Am arătat că celulele nervoase care alimentează mușchii din picior sunt responsabile și astfel poate vom găsi tratamente ce pot viza aceste celule nervoase", a declarat Dirk Czesnik, autorul studiului, potrivit Science Daily.com.
Următorul pas este de a investiga efectul diferitelor medicamente la pacienți și efectul lor asupra sindromului. În prezent, se estimează că 8 - 10 % din populația generală suferă de această afecțiune, fiind de 2 ori mai frecventă la femei.
Probabilitatea de a suferi de sindromul picioarelor neliniștite crește cu vârsta, fiind cel mai des observată la 50 - 65 de ani. Pacienții se plâng de simptome neplăcute, cum ar fi senzația de disconfort la nivelul piciorului, furnicături, arsuri și crampe dureroase.
Acuzele cele mai frecvente pentru care pacienții se adresează medicului sunt: senzația de agitație în picioare la adormire, treziri nocturne frecvente, tulburări de somn, de concentrare, dureri de cap, migrene, tulburări anxio-depresive.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Această bacterie banală pe care cu toții o avem ne afectează creierul. Îl erodează și duce la demență.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
