Acest test de sânge îți arată dacă ai Alzheimer. Depistează boala din fazele incipiente, înainte de apariția primelor simptome.
Vezi și: Ce se întâmplă dacă ai cărți în dormitor. Impactul asupra somnului
Un test de sânge inovator, care măsoară nivelurile de acetil-L-carnitină și carnitină liberă, ar putea oferi o metodă mai rapidă și mai puțin invazivă pentru diagnosticarea timpurie a bolii Alzheimer. Cercetătorii au descoperit o legătură între aceste molecule și progresia afecțiunii, oferind astfel speranțe pentru intervenții mai eficiente și personalizate, în special pentru femeile afectate disproporționat de această boală neurodegenerativă.
Când Dr. Alois Alzheimer a identificat pentru prima dată boala care îi va purta numele în 1906, diagnosticul se baza pe examinarea țesutului cerebral post-mortem. Peste un secol mai târziu, diagnosticarea timpurie a bolii Alzheimer rămâne o provocare.
Cu toate acestea, un nou studiu, publicat în revista Nature, oferă speranță pentru un test de sânge revoluționar, identificând două molecule care ar putea detecta afecțiunea încă din stadiile incipiente și ar putea explica impactul disproporționat asupra femeilor.
Cercetătorii de la NYU Grossman School of Medicine au descoperit că două molecule naturale, acetil-L-carnitina (LAC) și derivatul acesteia, carnitina liberă, sunt strâns legate de progresia Alzheimerului.
Potrivit Dr. Betty Bigio, cercetător principal al studiului, scăderea nivelurilor acestor molecule ar putea servi drept biomarkeri pentru depistarea timpurie. Descoperirile, publicate în Molecular Psychiatry, sugerează o posibilă revoluție în diagnosticarea și monitorizarea bolii Alzheimer.
LAC și carnitina liberă funcționează ca indicatoare ale rezervei celulare, menținând sănătatea mitocondriilor, centralele energetice ale neuronilor. Scăderea acestora semnalează probleme cerebrale potențiale, în special pentru femei.
"Aceste molecule nu sunt doar markeri; ele sunt esențiale pentru funcționarea creierului", a explicat Dr. Bigio, potrivit Study Finds.
Studiul, care a analizat 125 de participanți, a identificat diferențe semnificative între sexe în ceea ce privește nivelurile de carnitină. Femeile cu tulburări cognitive au prezentat niveluri mai scăzute de carnitină liberă comparativ cu femeile sănătoase, iar aceste niveluri au scăzut progresiv odată cu agravarea simptomelor.
Bărbații au arătat scăderi în nivelurile de LAC, dar nu și în cele de carnitină liberă. Această discrepanță ar putea explica de ce Alzheimerul afectează mai frecvent femeile.
Dr. Carla Nasca, cercetător senior al studiului, a subliniat că aceste descoperiri ar putea duce la noi ținte terapeutice.
"Înțelegerea căilor moleculare de producție a carnitinei ne poate ajuta să intervenim înainte ca daunele cerebrale permanente să apară", a spus dr. Carla Nasca.
Vezi și: Terapia cu lumină roșie, soluție pentru prevenirea cheagurilor de sânge mortale
În prezent, diagnosticul Alzheimerului se bazează adesea pe proceduri invazive, precum puncțiile lombare. Un test de sânge bazat pe nivelurile de LAC și carnitină liberă oferă o alternativă mai puțin dureroasă. Când acești markeri sunt combinați cu metodele tradiționale de analiză a lichidului cefalorahidian, acuratețea diagnosticului ajunge la 93%.
LAC acționează ca un transportator molecular, transferând compuși de la mitocondrii la nucleu pentru a activa gene esențiale. Aceste procese reglează neurotransmițători precum glutamatul, crucial pentru activitatea cerebrală și repararea celulelor nervoase.
Dincolo de Alzheimer, deficiențele de acetil-L-carnitină au fost legate de depresie și traume din copilărie. Echipa de cercetare plănuiește să investigheze modul în care prevenirea scăderii carnitinei ar putea opri progresia de la depresie la Alzheimer.
Descoperirile studiului deschid posibilități pentru intervenții timpurii și tratamente personalizate. Un test de sânge ar putea ajuta la prezicerea eficienței noilor medicamente destinate întârzierii debutului Alzheimerului și ar putea oferi o măsură obiectivă a severității bolii.
Alzheimer - FOTO: Frepik@loseyourself
Cercetătorii au analizat plasma sanguină de la 125 de participanți folosind cromatografia lichidă de ultra-performanță cu spectrometrie de masă. Testele cognitive au inclus instrumente precum MMSE și scala de evaluare clinică a demenței. Descoperirile au fost validate în două grupuri independente de studiu.
Dimensiunea redusă a eșantionului și designul transversal limitează validitatea și generalizarea concluziilor. În plus, faptul că toate participantele erau femei aflate în postmenopauză ridică întrebări cu privire la influența schimbărilor hormonale.
Cercetările viitoare se vor concentra pe modul în care terapiile legate de carnitină ar putea încetini sau preveni progresia Alzheimerului, în special la femei.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
