Tulburări cognitive la adulții în vârstă, ameliorate dacă sunt puși să cânte. ANALIZĂ

Conform unei analize care a fost publicată în Journal of the American Geriatrics Society (link direct analiză), realizarea activă a muzicii poate oferi beneficii cognitive adulților vârstnici cu tulburări cognitive ușoare sau demență.

Un total de 21 de studii cu 1472 de participanți au fost analizate pentru dimensiuni potențiale ale efectelor și activitățile de intervenție. Dintre cele 21 de studii, doar nouă studii care au însumat un total de 495 de participanți, au fost utilizate în analiză pentru a produce un model meta-analitic cu efecte aleatorii despre funcționarea cognitivă. 

Autorii au menționat că intervențiile bazate pe muzică ar putea oferi milioanelor de adulți în vârstă sprijin critic pentru bunăstarea lor cognitivă, emoțională și socială.

Analiza a constatat, de asemenea, că muzica poate contribui la îmbunătățirea calității vieții și a dispoziției la acești adulți.

„Suntem încântați să vedem aceste rezultate, deoarece participarea la muzică, cum ar fi cântatul într-un cor sau cântarea la un cerc de tobe, este o activitate sigură și captivantă, despre care cercetările noastre demonstrează că pot sprijini cogniția într-un moment critic pentru adulții în vârstă care se confruntă cu declinul cognitiv” a spus autorul principal Jennie L. Dorrisde la Universitatea din Pittsburgh.

„Această revizuire arată că realizarea muzicii are un efect mic, dar semnificativ statistic, asupra funcționării cognitive pentru adulții mai în vârstă cu afectare ușoară cognitivă (MCI) sau demență probabilă”, au notat autorii, la concluzii. 

Prin definiție, tulburările cognitive sunt caracterizate prin modificări ale structurii și funcției cerebrale care produc afectarea învățării, orientării, judecății, memoriei și capacitățile intelectuale.

Demența este un sindrom caracterizat de o afectare permanentă a funcției intelectuale instalată progresiv. Pentru a pune diagnosticul de demență trebuie ca mai multe sfere ale activității mintale să fie afectate: memoria, limbajul, orientarea spațială, emoțiile sau personalitatea și cogniția. Demența este o tulburare dobândită, ceea ce o diferențiază de întârzierea mintală; tulburarea persistentă deosebește demența de delir; afectarea mai multor domenii cognitive separă demența de bolile cu afectarea unui singur domeniu: de exemplu, amnezia și afazia. Deși majoritatea demențelor sunt cronice, ireversibile și progresie, termenul de demență nu implică automat și ireversibilitate (o treime din pacienții veniți pentru evaluarea inițială au sindroame demențiale parțial reversibile). Pot fi prezente multiple tulburări psihologice și comportamentale, dar acestea nu contribuie direct la criteriile de diagnostic. 

Conform statisticilor, la fiecare 3 secunde, cineva din lume dezvoltă demență. Sunt peste 50 de milioane de persoane care trăiesc cu demență în întreaga lume, și se așteaptă ca acest număr să se dubleze la fiecare 20 de ani, ajungând la 152 milioane până în 2050.