Hipertensiunea oculară, cauze și simptome. Tensiunea sanguină crescută și diabetul, printre factorii de risc

Hipertensiunea oculară este o tulburare care afectează sănătatea ochilor, fiind totodată un factor de risc important pentru glaucom, o boală caracterizată prin deteriorarea nervului optic și pierderea vederii.

Hipertensiunea oculară nu produce simptome, motiv pentru care consultația oftalmologică de rutină este importantă pentru depistarea acesteia.

Tensiunea oculară normală se situează în intervalul 10-20 mm Hg, astfel că hipertensiunea oculară este reprezentată de orice valoare mai mare de 21 mm Hg, iar această tulburare poate să fie prezenta la unul sau la ambii ochi.

Hipertensiune oculară, diagnostic

Diagnosticul de hipertensiune oculară este pus atunci când sunt îndeplinite condițiile:

- valoare mai mare de 21 mm Hg a tensiunii oculare la unul sau la ambii ochi

- nervul optic nu este deteriorat

- la examinarea câmpului vizual nu sunt depistate semne de glaucom

- nu sunt depistate alte afecțiuni oculare care ar putea duce la creșterea tensiunii oculare.

De menționat că hipertensiunea oculară nu este considerată o boală în sine. În schimb, având în vedere că este un factor de risc pentru apariția glaucomul, hipertensiunea oculară este un termen de folosit pentru a descrie persoanele care au predispoziție pentru această afecțiune oftalmologică.

Un alt termen folosit pentru aceste persoane este cel de ”suspect de glaucom”, iar un examen oftalmologic poate indica dacă nervul optic este afectat de glaucom.

Vezi și: Glaucomul, tratat cu un lentile wireless. Cum funcționează: E acoperit de brimonidina, medicamentul anti-glaucom

Hipertensiunea oculară, cauze, factori de risc și simptome

Hipertensiunea oculară este cauzată de dezechilibrul dintre producția și drenajul fluidului din interiorul ochiului. Umoarea apoasă, lichidul transparent, produs între cornee și cristalin, menține constantă valoarea tensiunii oculare, însă acumularea în exces crește tensiunea.

Principalii factori de risc care duc la predispoziția pentru hipertensiunea oculară sunt:

- hipertensiunea arterială

- diabetul zaharat

- unele afecțiuni oculare (miopie, sindromul pseudoexfoliativ)

- vârsta de peste 40 de ani

- istoric de traumatism la nivelul ochilor sau intervenție chirurgicală oftalmologică

- administarea pe termen lung a medicamentelor cu steroizi

- rasa, africană sau hispanică.

Așa cum am menționat anterior, hipertensiunea oculară nu prezintă o simptomatologie specifică, motiv pentru care aceasta poate fi depistată doar în cazul unui control oftalmologic de rutină. În cazul în care hipertensiunea a avansat spre glaucom, puteți prezenta dureri oculare intense, înroșirea ochilor, dureri de cap, vedere în ceață, precum și sensibilitate în jurul ochilor.

Vezi și: Deficitul de vitamina A, dăunător pentru vedere. Poate duce la orbire

Hipertensiunea oculară, examene recomandate și tratament

Hipertensiunea oculară poate fi depistată printr-un test de diagnostic, tonometrie. Acesta poate fi de mai multe tipuri:

- aplanotonometria Goldmand

- tonometria cu aplanație Tono-Pen

- tonometria cu tonometru iCare

- tonometria fără contact.

Medicul este cel care va alege metoda cea mai potrivită pentru fiecare pacient și caz în parte.

Suplimentar, la recomandarea medicului, se pot include și alte teste, precum:

- testul de câmp vizual

- examenul fundului de ochi

- gonioscopia

- pahimetria, notează WebMD.

În ceea ce privește tratamentul hipertensiunii oculare, în vederea reducerii riscului de glaucom, aceasta poate fi ținută sub control cu ajutorul picăturilor care diminuează cantitatea de umoare apoasă. Se poate ajunge și la varianta intervenției chirurgicale oftalmologice atunci când cazurile nu răspund la tratamentul cu picături.

Care sunt bolile ce slăbesc vederea. Medic: După 40 de ani, le putem intui dinainte de a apărea

Dr. Andrei Filip a explicat care sunt bolile ce ne pot afecta vederea, dar și care este vârsta optimă pentru o primă vizită la oftalmolog, precum și cea la care adulții trebuie obligatoriu să meargă, măcar pentru un consult de rutină.

”Sunt multe boli, dar din fericire există foarte multe dintre ele pot fi tratate atâta timp cât știm despre prezența lor. Prima care îmi vine în minte este diabetul.

Diabetul este o boală de ani de zile, care la un moment dat, poate să fie după 7 ani sau 10 ani, afectează retina.

Retinopatia diabetică este o afecțiune foarte serioasă, care dacă este descoperită la timp poate să fie ținută în frâu, atâta timp cât și diabetul este controlat, dar în momentul în care există foarte multe stricăciuni la nivelul retinei putem să luăm în calcul inclusiv pierderea vederii. Rar se întâmplă, dar putem să vedem și astfel de situații”, a explicat dr. Andrei Filip, medic primar oftalmolog, la ”Sfat de Sănătate” de la Antena 3.

De asemenea, a mai precizat oftalmologul, ”se pot întâmpla în tulburările de tensiune arterială, când pot exista situații care ne trimit cu gândul, pe noi ca medici, la afecțiuni neurologice. Există situații în care un pacient vine la doctor pentru un consult de rutină, habar nu are că are ceva, și noi vedem modificări la nivelul nervului optic sau al retinei, care ne spune că acel pacient are o anumită boală. Iar cea mai serioasă și păcătoasă este glaucomul. Citește mai departe AICI.