Cancer: Întârzierea tratamentului cu o lună crește riscul de deces cu 10%

Cercetătorii canadieni și britanici au descoperit că există un impact semnificativ asupra mortalității unei persoane dacă tratamentul pentru cancer este întârziat, fie că este vorba de terapie chirurgicală, sistemică (cum ar fi chimioterapia) sau radioterapie, pentru șapte tipuri de cancer.

La nivel global, sistemele de sănătate au probleme cu întârzierile în tratamentul cancerului și este deja acceptat pe scară largă că astfel de întârzieri pot avea consecințe nefaste asupra rezultatului unui pacient. Dar impactul precis al întârzierilor de la diagnostic la primirea tratamentului asupra mortalității nu a fost, până acum, analizat cu atenție.

Necesitatea unei mai bune înțelegeri a impactului întârzierii tratamentului asupra rezultatelor a fost pusă în evidență în timpul pandemiei COVID-19, deoarece multe țări au experimentat amânarea chirurgiei elective a cancerului și a radioterapiei, precum și reducerea utilizării terapiilor sistemice, în timp ce sistemele de sănătate și-au a direcționat resursele spre lupta cu pandemia.

Prin urmare, o echipă de cercetători condusă de Timothy Hanna de la Universitatea Queen's din Kingston, Canada, a efectuat o revizuire și o analiză a studiilor relevante asupra subiectului publicate între ianuarie 2000 și aprilie 2020.

Aceste studii au furnizat date privind intervențiile chirurgicale, terapia sistemică (cum ar fi chimioterapia) sau radioterapia pentru șapte forme de cancer – de vezică urinară, sân, colon, rect, plămân, col uterin și cap și gât - care împreună reprezintă 44% din toate cazurile de cancer la nivel global.

Studiul a fost publicat în BMJ (link direct studiu).

Principala lor măsură a rezultatului a fost riscul supraviețuirii globale pe o întârziere de patru săptămâni pentru fiecare indicație și întârzierile au fost măsurate de la diagnostic la primul tratament sau de la finalizarea unui tratament până la începutul următorului.

Cercetătorii au descoperit 34 de studii adecvate pentru 17 tipuri de afecțiuni care trebuiau tratate (indicații), implicând mai mult de 1,2 milioane de pacienți, în total. Asocierea dintre întârziere și creșterea mortalității a fost semnificativă pentru 13 dintre aceste 17 indicații.

Cu cât trece mai mult timp, cu atât crește riscul de deces

Analiza rezultatelor a arătat că în toate cele trei abordări de tratament, o întârziere a tratamentului de patru săptămâni a fost asociată cu o creștere a riscului de deces.

Pentru intervenția chirurgicală, aceasta a reprezentat o creștere cu 6-8% a riscului de deces pentru fiecare întârziere a tratamentului de câte patru săptămâni, în timp ce impactul a fost și mai accentuat pentru unele indicații radioterapeutice și sistemice, cu un risc crescut de deces cu între 9% și 13% pentru radioterapie la cap și gât și, respectiv, tratament sistemic adjuvant (de urmărire) pentru cancerul colorectal.

În plus, cercetătorii au calculat că întârzierile de până la între opt săptămâni și 12 săptămâni au crescut și mai mult riscul de deces și au folosit exemplul unei întârzieri de opt săptămâni în operația de cancer de sân, care ar crește riscul de deces cu 17% și o îtârziere cu 12 săptămâni care ar crește riscul cu 26%.

O întârziere a intervenției chirurgicale de 12 săptămâni pentru toți pacienții cu cancer de sân timp de un an (de exemplu în timpul carantinei și recuperării COVID-19) ar duce la 1.400 de decese în plus în Marea Britanie, 6.100 în Statele Unite, 700 în Canada și 500 în Australia, presupunând că intervenția chirurgicală a fost primul tratament în 83% din cazuri, iar mortalitatea fără întârziere a fost de 12%.

O serie de afecțiuni au fost considerate sigure pentru a fi amânate cu 10 până la 12 săptămâni, fără niciun impact prezis asupra rezultatului, inclusiv toate intervențiile chirurgicale colorectale.

„Prin urmare, rezultatele noastre pot ajuta la informarea directă a politicii - am constatat că creșterea așteptării până la intervenția chirurgicală de la șase săptămâni la 12 săptămâni ar crește riscul de deces în acest cadru cu 9%”, au spus cercetătorii.

Autorii au recunoscut că studiul lor a avut limitări, cum ar fi faptul că a fost bazat pe date din cercetări observaționale care nu pot stabili perfect cauza și căa fost posibil ca pacienții cu întârzieri mai mari ale tratamentului să fi fost destinate să aibă rezultate inferioare din motive de boală multiplă sau morbiditatea tratamentului.

Cu toate acestea, analiza lor s-a bazat pe o cantitate mare de date, iar cercetătorii au dat asigurări că au inclus doar studii de înaltă calitate care aveau o valabilitate ridicată, ceea ce înseamnă că au măsurat cu exactitate ceea ce investigau.

Hanna a concluzionat că: „O întârziere de patru săptămâni în tratament este asociată cu o creștere a mortalității în toate formele comune de tratament pentru cancer, întârzierile mai lungi fiind din ce în ce mai dăunătoare.

„În lumina acestor rezultate, politicile axate pe minimizarea întârzierilor la nivel de sistem în inițierea tratamentului cancerului ar putea îmbunătăți rezultatele supraviețuirii la nivel de populație”, a mai arătat acesta.