Prof. dr. Adina Croitoru, medic primar oncologie medicală, ne-a vorbit despre terapiile-țintă în cancerul pancreatic.
”În lumina ultimelor noutăți, prezentate la Congresul American de Oncologie, în plus, din punctul meu de vedere, domeniul cancerelor digestive este unul dintre acele domenii în care abordul multidisciplinar este la el acasă, căci în afara oncologului, cel care coordonează tratamentul acestor pacienți, la tratament participă și chirurgul, iar aici există o mare experiență în Spitalul Fundeni, participă și radioterapeutul, este exact ceea ce numim astăzi abord multidisciplinar”, a făcut prof. dr. Irinel Popescu introducerea emisiunii Academia de Sănătate de la DCMedical, unde a fost invitat prof. dr. Adina Croitoru, medic primar oncologie medicală, de la Institutul Clinic Fundeni și Universitatea Titu Maiorescu.
”Cancerele digestive sunt o problemă importantă de sănătate, începând cu oricare dintre localizările de pe tractul digestiv, iar în ultimul rând discutăm tot mai mult despre această medicină de precizie. Medicină de precizie care înseamnă să cunoști tumora.
Aș începe discuția cu cancerul de pancreas, care reprezintă o problemă importantă de sănătate, este tumora solidă cu pronosticul cel mai nefavorabil dintre toate cancerele solide.
Pentru această localizare de cancer se încearcă tot mai mult să se definească prin analiză moleculară a fiecărei tumori ce ținte terapeutice ar fi posibil de încercat în această localizare de cancer.
Cancerul de pancreas are ca cea mai frecventă mutație cea a oncogenei KRAS. Pentru cea mai frecventă dintre mutațiile KRAS este gena G12C. Din păcate, pentru această genă terapiile sunt în momentul de față în dezvoltare.
Sigur, sunt în studii o serie de terapii care targhetează strict această oncogenă pentru a reuși oprirea din evoluție a cancerului. Și mai există un grup mic de pacienți care nu au niciun fel de mutație a oncogenei KRAS, așa numiții pacienți cu KRAS wild type.
Anul acesta a fost prezentat la ASCO un studiu în care s-a încercat un anticorp monoclonal împotriva EGFR-ului asociat cu chimioterapia. Și de mult se discută și se încearcă, practic, asocieri de diverse modalități de tratament pentru a încerca să acționezi asupra mai multor ținte. Iar pentru acest grup mic de pacienți rezultatele au fost foarte bune.
În plus, vorbim din ce în ce mai mult despre tumorile agnostice. Ce înseamnă aceste tumori agnostice? Acestea nu mai sunt definite prin localizarea tumorii, ci prin modificările biologice ale tumorii.
Una dintre aceste modificări a fost raportată într-un studiu și anume ale neuregulinei 1, care pe un număr mic de pacienți, sub 10, a dat rezultate impresionante. O rată de răspuns foarte bună.
Apropos de imunoterapie, în cancerul de pancreas s-au încercat în momentul de față toate asocierile actuale de imunoterapie, dar cancerul de pancreas este o tumoră imunorezistentă și pentru a încerca creșterea imunogenicității acestei tumori s-au încercat asocieri de alte tratamente care nu se adresează doar acelor receptori, PD1 și CTLA 4, sunt asocieri de chimioterapie, de imunoterapie și alți inhibitori.
Anul acesta au fost prezentate și publicate ulterior in Nature Medicine, un studiu de fază 2 în care asocierea de două tratamente plus chimioterapia au dat rezultate foarte bune, inclusiv în această tumoră imunorezistentă”, a declarat prof. dr. Adina Croitoru, medic primar oncologie medicală, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical.
”Ceea ce mi se pare foarte important pentru cancerul de pancreas este faptul că 25% dintre pacienți au modificări moleculare care pot fi țintite molecular, care pot fi țintite de diverse tratamente. Sigur, aceste tratamente, în momentul de față sunt în curs de evaluare, sunt în studii clinice, nu sunt încă rambursate, nu sunt recunoscute de FDA și EMA.
Un studiu foarte important care a dovedit clar să administrarea terapiilor targhetate la acești pacienți, după o analiză făcută peste 1.600 de pacienți, doar 40 dintre aceștia au putut beneficia de terapia targhetată.
Acești 40 de pacienți au avut o supraviețuire medie cu un an mai lungă decât la acei pacienți cărora le-a fost administrat tratamentul bine-cunoscut, adică 2,5 ani față de 1,5 ani, ceea ce mi se pare foarte important”, a explicat dr. Croitoru.
Întrebată cu ce protocol a fost obținută această prelungire de un an a vieții, în contextul în care cancerul pancreatic este operabil, prof. dr. Adina Croitoru a precizat că a fost pentru pacienții cu cancere pancreatice metastatice sau local amplasate, ”cancere foarte agresive, la care această analiză moleculară a determinat ținte care au putut fi targhetate de anumite terapii moleculare”.
Mai mult decât atât, medicul afirmă că în momentul de față ”tratamentul chirurgical pentru pacienții cu boală rezecabilă este tratamentul care aduce maximum de supraviețuire.
La acești pacienți vorbim din start de o supraviețuire care depășește 2 ani. Dacă asociem tratamentului chirurgical, terapia adjuvantă care deja este standard de tratament în toată lumea și pe care o folosim și noi, sigur, terapia adjuvantă, în momentul de față, este o terapie dificilă, cu un triplet de chimioterapie, care necesită un pacient care poate să tolereze o terapie de acest gen.
În tumorile local avansate sau în tumorile care nu pot fi operate se încearcă o terapie de conversie. O terapie de conversie la operabilitate, întrucât așa cum spuneam anterior, prin tratament chirurgical se obține maximul de supraviețuire”, a mai spus medicul.
Bărbații, mai expuși riscului de cancer. Care este explicația
Mai multe în video:
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
