Vertijul este o senzație de dezechilibru. Poate indica mai multe afecțiuni. Iată cum se pune diagnosticul de vertij și de ce este necesar în cazul persoanelor care au suferit un AVC sau au tulburări...
Vertijul este adesea cauzat de o problemă la nivelul urechii interne. Vertijul este o senzație de amețeală sau de dezechilibru, care poate crea impresia că tu sau mediul înconjurător se învârte. Persoanele care experimentează vertijul pot simți că se rotesc, înclină, balansează sau sunt trase într-o anumită direcție, chiar dacă aceste mișcări nu au loc în mod real. Vertijul poate fi însoțit de simptome precum greață, vărsături, mișcări anormale ale ochilor (nistagmus), dureri de cap, transpirație și pierderea auzului sau zgomot în urechi (tinitus).
Cauzele vertijului pot varia, iar printre cele comune se numără
- BPPV (vertij paroxistic benign pozițional): Ca urmare a deplasării unor particule mici de calciu în urechea internă.
- Boala Meniere: O tulburare a urechii interne asociată cu acumularea de lichid și modificări de presiune.
- Neurită vestibulară sau labirintită: O problemă a urechii interne, adesea legată de infecții virale.
- Leziuni la nivelul capului sau gâtului: Pot provoca afectarea sistemului vestibular responsabil pentru menținerea echilibrului.
- Probleme cerebrale: Cum ar fi accidente vasculare cerebrale sau tumori care afectează echilibrul.
- Anumite medicamente: Unele medicamente pot afecta urechea și provoca vertij.
- Migrenele: Pot fi asociate cu episoade de vertij, potrivit WebMD.
Diagnosticul și tratamentul vertijului depind de cauza subiacentă. În multe cazuri, vertijul poate trece de la sine sau poate fi gestionat cu terapie fizică, medicamente sau alte intervenții specifice cauzei.
”Până nu demult, examinarea vertijului în sine era examinată cu ajutorul unor teste subiective. Astăzi, avem posibilitatea de a examina cu ajutorul unor echipamente speciale care sunt înalt tehnologice și pentru a putea pune un diagnostic diferențial între sindrom vertiginos de tip periferic cu afectarea urechii interne și a nervului acustico-vestibular, cât și de cel central, adică de tip neurologic, se efectuează un bilanț vestibular.
Afectarea urechii interne produce o mișcare rapidă a globilor oculari. Aceasta poate fi vizualizată cu ajutorul unor ochelari tehnologici cu cameră cu infraroșu. Cu ajutorul acestor ochelari putem face diferite teste de provocare care ne ajută să diagnosticăm un vertij paroxistic pozițional bening, ulterior, având rol în manevrele de repoziționare de canal afectat.
Pe lângă aceasta, există și alte teste care reprezintă un sistem complex de analiză posturală și a echilibrului, fiind o metodă non-invazivă de analiză a echilibrului. Determină care este gradul cât și deficitul de echilibru pre și post reabilitare vestibulară.
Este bazată pe un soft special care are diferiți indici posteorologici și putem determina în trei condiții statice cât și dinamice care este sistemul deficitar, fie că este cel vizual, vestibular sau cel central.
Mai folosim și un scaun rotator care permite să determinăm care este simetria între ambele urechi. Pacientul este așezat pe un scaun rotator și prin mișcări simetrice putem determina care este simetria dintre ambele urechi”, a explicat dr. dr. Maxim Vasian, medic specialist ORL la Spitalul Clinic Sanador, la Digi24.
”Cu ajutorul testelor vestibulare putem oferi soluții pentru pacienții în fază acută cu tulburări de echilibru, cât și în faza cronică. Se folosesc în patologii de tip ORL cum ar fi neuronite vestibulare, vertijul paroxistic pozițional benign, la pacienții cu anumite fobii, rău de mișcare sau la pacienții vârstnici pentru prevenirea căderilor, cât și pentru diagnosticul clar pentru sindroamele vertiginoase de tip central, cum ar fi în caz de AVC sau boli neurodegenerative este necesar acest bilanț vestibular”, a mai explicat dr. Maxim Vasian.
Poziția de somn care favorizează sforăitul și apneea în somn. Care e cea mai bună poziție de dormit ca să nu mai sforăi.
Care sunt câteva dintre pericolele care pot duce la deteriorarea auzului. Contrar aparențelor, cauzele ar putea fi mult mai comune.
Când se prescriu antibiotice și în cazul infecțiilor virale. Care sunt categoriile de pacienți cărora li se recomandă acest tratament.
De ce apar pietrele la amigdale și ce tratament există. Cum poți trata pietrele la amigdale acasă.
Strănutul poate fi mai periculos decât credem. Poate duce la complicații serioase.
Această afecțiune ignorată, adesea atribuită îmbătrânirii, crește riscul de a dezvolta boala Parkinson cu 57%.
Vertij - de ce apare și care sunt simptomele. Știai că există două tipuri de vertij. Cum faceți ca vertijul să dispară de la sine?
