Proaspetele mămici au la îndemână internetul care abundă în informații nu tocmai adevărate despre alăptare. Din fericire, Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie a întocmit o...
1. Mama trebuie să bea multe lichide pentru a crește secreția de lapte
FALS – mama trebuie să bea lichide când simte că îi eseste sete. Consumul scăzut de lichide pe termen lung însă duce la scăderea secreției lactate.
2. Mama trebuie să mănânce mai mult pentru a avea lapte
FALS – mama va avea o dietă echilibrată, ușor hipercalorică, dar nu în cantități exagerate. Subnutriția mamei afectează mai întâi corpul ei cu mult înainte de a afecta cantitatea laptelui matern.
3. Un consum crescut de lapte de vacă în dieta mamei ajută la creșterea secreției de lapte matern
FALS – laptele de vacă este necesar, fiind o sursă de calciu, dar consumul crescut de lapte de vacă poate determina colici abdominale sau dermatită atopică, din cauza dezvoltării unei alergii la proteinele laptelui de vacă.
4. Mama nu ar trebui să consume unele alimente pentru a evita colicile abdominale ale copilului
FALS – mama poate consuma orice fel de aliment în cantitate moderată, dar trebuie să observe care sunt alimentele care, consumate repetat, produc colici copilului și să le evite. Mamele cu antecedente de alergie trebuie să evite alimentele alergizante (zmeura, nucile, căpșunele etc.).
5. Dacă sugarul plânge, înseamnă că mama nu are suficient lapte sau laptele este slab
FALS – laptele de mamă este alimentul ideal pentru copil. Sugarul poate să plângă din multe motive, dar în puține cazuri este vorba despre o cantitate insuficientă de lapte. O tehnică a alăptării corectă, alimentația naturală la cerere, copilul pus la sân fără restricții sunt soluții care previn disconfortul sugarului.
6. Copilul alimentat la sân are nevoie de apă, dacă este prea cald
FALS – copilul alimentat la sân nu are nevoie de lichide administrare suplimentar. Laptele de mamă are compoziția variabilă, în funcție de nevoile copilului (singurul aliment viu, biologic activ).
7. Copilul nu trebuie luat în brațe și alăptat de câte ori plânge
FALS – bebelușii au nevoi fizice și emoționale, vor să se simtă în siguranță și iubiți. Este normal să dorească mângâierea și contactul strâns cu mama. În societățile unde mama își poartă copilul în permanență la sân/piept, copiii nu plâng.
Citește și Gravidele cu COVID, risc mare de complicații
8. Alăptarea este dureroasă
FALS – durerea apare doar dacă atașarea copilului nu se face corect și astfel se produc ragade (mici fisuri, răni ale mamelonului produse în timpul alăptării).
9. Ragadele mamare (răni la sân) se produc pentru că sugarul este lăsat prea mult timp la sân
FALS – nu există nicio relație de cauzalitate între durata suptului și apariția ragadelor. Dacă atașarea la sân se face corect, nu se produc ragade.
10. Copilul va fi lăsat la sân doar pentru a se alimenta
FALS – copiii au nevoie să sugă pentru a se alimenta, dar și pentru a se liniști. Producția de lactină este stimulată de supt, determinând creșterea secreției lactate și asigurând astfel alimentația naturală exclusivă a sugarului în primele 6 luni, cu recomandarea continuării alăptării până la 2 ani.
Consultul ortopedic pediatric este necesar pentru depistarea din timp a problemelor ce necesită tratament.
Un bebeluș de doar 7 zile a fost readus la viață, în curtea ISU Bihor, de către un medic și un pompier.
Un bebeluș a fost salvat de angajații de la salubritate, care l-au găsit pe micuț aruncat într-o pubelă, în Singapore.
Sugarii care au probleme persistente legate de somnau un risc mai mare să dezvolte anumite tulburări emoționale mai târziu în copilărie.
Dr Mihai Craiu explică ce este de făcut în momentul în care cei mici au accese de respirație dificilă.
Medicul Mihai Craiu vorbește într-o postare pe Facebook despre tratamentele potrivite pentru copiii cu astm.
Alăptarea este esențială pentru dezvoltarea copiilor. Specialiștii arată care este vârsta optimă până la care pot fi alăptați copiii.
Val de pneumonie atipic pentru luna septembrie.
Tulburările digestive pot strica vacanțele cu cei mici. Ce trebuie să facă părinții.
ADHD, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție, ce afectează un număr mare de copii, cu impact și asupra vieții de adult.
Medicul pediatru Mihai Craiu a adus o serie de explicații detaliate despre bronșiolita la copii.
