Despre cele mai frecvente malformații congenitale și momentele decisive în diagnostic și tratament vorbește prof. dr. Sebastian Ionescu, șeful clinicii de chirurgie pediatrică de la Spitalul Marie Curie,...
„Malformațiile congenitale urologice reprezintă cam 50-60% din patologia malformativă a copilului”, estimează prof. dr. Sebastian Ionescu. Urmează apoi malformațiile aparatului digestiv, printre care gastroschezisul, hernia diafragmatică, hernia hiatală, stenozele duodonale, stenozele de intestin subțire, cu diferitele lor forme, apoi malformațiile organelor genitale.
Malformațiile congenitale, monitorizate în timpul sarcinii și după naștere
Prof. dr. Sebastian Ionescu apreciază faptul că, de cele mai multe ori, „ne bucurăm de colaborarea cu medicii care realizează ecografia de morfologie fetală. Este extrem de important ca după momentul nașterii să ai un istoric al afecțiunii pe care o îngrijești, să ai date obiective culese prin diferite metode în timpul vieții fetale pe care să le poți compara cu aceleași date obiective după naștere. Altfel, ești ciuntit”.
Specialistul spune că sunt clinici de chirurgie pediatrică, în Franța, de exemplu, care nu mai acceptă pentru tratament copii cu un anumit tip de malformație congenitală dacă nu au un diagnostic înainte de naștere.
„Este foarte important să ai un termen de comparație și este important pentru a putea explica părintelui un prognostic, pentru a ști ce tratament trebuie să realizezi, dacă să-l realizezi la momentul nașterii sau dacă să aștepți”, explică prof. Ionescu.
Dacă o malformație a progresat în timpul sarcinii și se menține și după naștere, șansele de recuperare sunt mai mici, exemplifică specialistul.
Datele de diagnostic din timpul sarcinii trebuie corelate cu cele de după naștere pentru a putea crea „o strategie terapeutică astfel încât să putem reda societății adulți care să nu aibă handicapuri, care să-și aducă ei contribuția la dezvoltarea societății respective”, subliniază prof. dr. Sebastian Ionescu.
Urmărește răspunsul complet în video:
Prof. dr. Emilian Popovici vine la Academia de Sănătate.
Cum arată sistemul medical în anul 2025. Care sunt principalele neajunsuri.
Protezele de șold sunt mai frecvent implantate în România pe măsură ce tehnologii din ce în ce mai avansate ajung la îndemâna medicilor.
Dr. Corneliu Toader ne vorbește despre chirurgia neurovasculară, la Academia de Sănătate.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Examenul Doppler, esențial în prevenția AVC: o metodă neinvazivă și preciză pentru evaluarea riscurilor vasculare.
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.
Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, medic primar psihiatru, vine la Academia de Sănătate.
