Boala pulmonară obstructivă cronică este încadrată cu grad de handicap, începând cu martie 2022, fapt ce ”permite acordarea unor drepturi firești și necesare” persoanelor care depind de aparatul de...
Dr. Beatrice Mahler, manager al Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta atrage atenția cu privire la o categorie de pacienți cu dizabilități, alta decât cele ”care se creionează în mintea noastră când vorbim de dizabilitate, de handicap”, de cele mai multe ori cele loco-motorii, și anume cea a incapacității de a respira, gestul simplu care dă sens vieții.
”Azi este Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități. Imaginea care se creionează în mintea noastră atunci când vorbim de dizabilitate, de handicap, este cea a unei persoane în cărucior, de cele mai multe ori cu o dizabilitate motorie.
M-aș opri azi la un alt tip de dizabilitate, cea produsă de pierderea capacității de a respira, mai exact pierderea unei părți din plămân care se traduce prin incapacitatea plămânului restant de a asigura o concentrație de oxigen mai mare de 88%, evaluată cu un pulsoximetru.
În mod normal un om, are o capacitate pulmonară de aproximativ 3000 de ml. Atunci când alveolele pulmonare se distrug, iar volumul celor care rămân este mai mic de 1000 ml, suprafața care realizează schimbul gazos nu mai permite trecerea unei cantități suficiente de oxigen în sânge, pentru că nu are pe unde, ca să nu mai vorbim de nevoia suplimentară de oxigen la efort. Când vorbesc de efort pentru un om cu boală respiratorie cronică, mă refer la nevoia zilnică de îngrijire: spălat, mâncat, îmbrăcat sau dezbrăcat”, ascris medicul Beatrice Mahler, pe contul său de socializare.
Potrivit medicului Mahler, cel mai important factor de risc în pierderea capacității pulmonare este fumatul, care este, de atfel, un factor de risc modificabil pentru multe alte afecțiuni.
”Din martie 2022 statul român a ajustat legislația, cum era și normal, astfel că Persoanele dependente de oxigenoterapie de lungă durată, a cărei durată de administrare cotidiană este de minimum 15 ore pe zi, indiferent de vârsta de debut a afecţiunii sunt încadrate în grad de handicap, ceea permite acordarea unor drepturi firești și necesare celor care din diverse motive, indiferent de vârstă ajung să fie dependente de un aparat de oxigen.
Legislația permite reducere numărului de evaluări medicale la 1 pe an, schimbare semnificativă dacă ne gândim că odată la 3 luni, indicația de oxigenoterapie era necesară, chiar dacă pacienții erau cu stare stabilă de sănătate și tratamentul nu trebuia modificat.
Drama cea mai mare era cum este ușor de imaginat a pacientului nedeplasabil, pentru care întreaga familie se mobiliza odată la 3 luni pentru un teanc de documente care erau depuse în vederea asigurări oxigenului gratuit la domiciliu”, a adăugat medicul.
Potrivit Autorității Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii și Adopții (ANDPDCA) din cadrul Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, la 31 decembrie 2021, numărul total de persoane cu dizabilităţi a fost de 865.573 persoane.
Dintre acestea, 98,09 % (848.966 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 1,91 % (16.607 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii şi Protecției Sociale prin Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii și Adopții.
Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
Datele prezentate de ANDPDCA arată că 212.852 de persoane au handicap fizic, 172.790 de persoane prezintă handicap somatic, 23.589 persoane cu handicap auditiv, 88.293 persoane cu handicap vizual, 136.690 persoane cu handicap mintal, 98.449 persoane cu handicap psihic, 150.654 persoane cu handicap asociat, 8.406 persoane cu HIV/SIDA, 3.763 persoane cu boli rare și 87 de persoane cu surdocecitate.
3 decembrie, Ziua Internațională a Persaonlor cu Dizabilități, a fost marcată și de către Nicolae Ciucă, premierul României, care a transmis un mesaj în acest sens. De altfel, susține premierul, s-au făcut pași importanți pentru a se reduce din birocrația cu care se confruntă aceste persoane, mai mult decât atât, pe fondul situației socio-economice actuale au venit și o serie de măsuri care să îi ajute pe cei aflați în impas.
”Ziua de 3 decembrie este, ca în fiecare an, un prilej de a conștientiza la nivelul întregii societăți și de a înțelege problemele specifice persoanelor cu dizabilități.
Sunt oameni pe care îi cunoaștem, interacționăm zilnic cu ei, pe stradă, la serviciu, în viața de zi cu zi, oameni care au aceleași drepturi ca oricine altcineva și care nu trebuie afectate din cauza nevoilor lor speciale.
Tema din acest an a Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități pune accent pe soluțiile transformatoare pentru dezvoltarea incluzivă. Acest lucru implică, deopotrivă, cunoașterea dificultăților specifice fiecărui nivel de dizabilitate și deschidere pentru soluții care susțin incluziunea socială. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Noua strategie națională de prevenire și control al HIV/SIDA, aprobată în România după 15 ani
Semnele timpurii ale cancerului pulmonar care pot apărea pe vârful degetelor. Un indiciu surprinzător care ar putea salva vieți.
Un studiu recent arată cum expunerea pe termen lung la poluarea aerului poate crește riscul de a dezvolta probleme grave de circulație.
Cercetătorii au descoperit că drojdia Saccharomyces cerevisiae UFMG A-905, utilizată în pâinea fermentată, poate reduce simptomele astmului.
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Acest medicament distruge cancerul. Este asociat cu forța unei rachete. Distruge celulele canceroase, iar pe cele sănătoase le evită.
Această combinație de vitamine crește riscul de cancer pulmonar. Are efecte negative și asupra cardiacilor.
Această substanță prezentă în sol, imposibil de evitat, poate duce la cancer pulmonar, alături de fumat.
Care sunt efectele poluării aerului asupra aparatului respirator, dar și asupra întregului organism.
