Poluarea, factor de risc pentru apariția demenței. Medic: Incidența acestei afecțiuni va fi din ce în ce mai mare

Poluarea aerului este susceptibilă de a crește riscul de apariție al demenței, arată un studiu britanic, potrivit The Guardian.

Comitetul pentru efectele medicale ale poluanților atmosferici și-a publicat concluziile după ce a analizat aproape 70 de studii care au analizat modul în care expunerea la emisii afectează creierul în timp.

Astfel, raportul de aproape 300 de pagini concluzionează că este probabil ca poluarea aerului să crească riscul de "declin cognitiv" accelerat și de "apariție a demenței" la persoanele în vârstă.

Experții cred că acest lucru se datorează impactului poluanților care pătrund în sistemul circulator, afectând fluxul sanguin către creier.

Autorii au declarat că ”dovezile epidemiologice analizate în mod destul de consecvent raportează asocieri între expunerea cronică la poluarea aerului și reducerea cogniției globale și afectarea abilităților vizuo-spațiale, precum și declinul cognitiv și creșterea riscului de demență.

Rezultatele sunt eterogene în ceea ce privește alte domenii cognitive, cum ar fi funcția executivă, atenția, memoria, limbajul și tulburările cognitive ușoare. Studiile de neuroimagistică identificate raportează în mod constant asocieri între expunerea la poluarea atmosferică și atrofia materiei albe”.

Ce spun specialiștii din România

Invitat într-un jurnal al Digi 24, dr. Eduard Motoescu, medic primar psihiatrie, a explicat care sunt factorii de risc, dar și cum se prezintă România din punctul de vedere al poluării raportat la demență.

”Suntem încă foarte departe să stabilim o cauză a demenței, de aceea eforturile terapeutice nu se concretizează așa cum ne-am dorit. Este clar că așa cum s-a spus, orice scădere a fluxului cerebral poate induce o deteriorare treptată a proceselor cognitive și a proceselor cerebrale”, a explicat dr. Eduard Motoescu, medic primar psihiatrie, la Digi 24.

Întrebat de moderatoare care sunt lucrurile pe care ne putem baza, în legătură cu factorii de risc pentru apariția demenței, psihiatrul a expus câteva dintre acestea, care au și fost dovedite prin studiile clinice.

”Sunt cauze genetice, oamenii au acest risc dacă în familie prezintă părinți, bunici care au avut demență, mai ales așa numitele demențe precoce, cu debut până în 65 de ani.

Sunt și factori de mediu, s-a spus la un moment dat că și aluminiu ar fi o modalitate de intoxicație și de aceea s-a renunțat la prepararea alimentelor în oale de aluminiu, sunt factori de risc cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială. Sunt mai multe, dar repet, etiologia, la acest moment este destul de incertă, dar aceștia sunt factorii dovediți prin studiile clinice”, a mai spus medicul.

Mai mult, specialistul a afirmat că România, aflată pe locul 57 în rândul țărilor cu o poluare ridicată, se află totuși ”în rândul țărilor civilizate pentru că, paradoxal aici, este faptul că avem un sistem de sănătate pe care foarte mulți îl critică, durata medie de viață a crescut, iar acesta este factorul de risc cel mai important într-o demență.

Cu cât îmbătrânim, cu atât riscul nostru de a dezvolta la un moment dat demența Alzheimer este mai mare, iar durata medie de vârstă a crescut, ca și în alte țări europene, suntem încă pe locurile codașe, dar tendința este de a crește durata medie de viață și ca atare incidența acestei afecțiuni va fi din ce în ce mai mare”, a mai spus medicul psihiatru.

Demența, primele simptome. La ce trebuie să fii atent

Declinul cognitiv ușor, precum și pierderile de memorie sunt o parte normală a îmbătrânirii. Însă există situații în care problemele de memorie indică ceva mai grav.

”În unele cazuri, de obicei în demența foarte timpurie, poate fi destul de greu să se decidă dacă dificultățile unei persoane au devenit suficiente pentru ca aceasta să se califice drept afectarea funcțiilor vieții cotidiene”, susține dr. Leslie Kernisan, notează EatThis.

Iar răspunsurile la câteva întrebări simple, dar importante, cum ar fi uitarea luării medicamentelor, pot să determine dacă aceste probleme de memorie ar putea fi un semn de demență.

Dificultate cu mai multe tipuri de funcții mentale

Demența este mai mult decât o pierdere de memorie, o serie dintre funcțiile mentale putând fi afectate de aceasta.

”Deși este obișnuit ca memoria să fie afectată, alte părți ale funcției de gândire pot fi afectate”, spune dr. Kernisan. ”Manualul DSM-5 din 2013 enumeră aceste șase tipuri de funcții cognitive de luat în considerare: învățare și memorie, limbaj, funcție executivă, atenție complexă, funcție perceptiv-motorie, cogniție socială.

Dificultățile reprezintă un declin față de nivelul anterior de abilitate al persoanei. Nu poate fi vorba de probleme de citire sau de matematică pe tot parcursul vieții sau chiar de grații sociale. Aceste probleme ar trebui să reprezinte o schimbare, în comparație cu abilitățile obișnuite ale persoanei ca adult”, susține dr. Kernisan. Citește mai departe AICI.

Bolile cauzate de poluare. Țincu: Oamenii trec cu ușurință peste ea

Numărul tot mai mare de incendii de vegetație din jurul comunităților, fie că e vorba de localități mai mici sau chiar de Capitală, repun pe afiș subiectul poluării și impactul pe care aceasta îl are asupra populației. 

În cadrul unei intervenții la Digi 24, medicul Radu Țincu a subliniat faptul că oamenii trec cu ușurință peste efectele poluării, tocmai pentru că deși este agresivă, ea nu cauzează durere. 

”Din păcate efectele sunt unele foarte cunoscute, însă poluarea nefiind extrem de agresivă și nu cauzează durere, iar oamenii trec cu ușurință peste ea.

Însă știm foarte clar că poluarea scurtează durata de viață a persoanelor care trăiesc în zone poluate, crește incidența bolilor pulmonare cronice, atât la adulți, unde capacitatea pulmonară este diminuată și acești oameni supuși la poluare vor dezvolta fibroză pulmonară, care într-un final va duce la afectarea întregului organism, prin faptul că oxigenarea nu se mai realizează în condiții optime.

De asemenea, această poluare afectează și dezvoltarea copiilor, care sunt cu atât mai vulnerabili la aceste noxe, iar ele, în rândul copiilor, cresc riscul de a dezvolta boli alergice pulmonare, cum ar fi astmul bronșic”, a explicat dr. Radu Țincu, medic primar ATI, la Digi 24. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Poluarea, riscuri pentru sistemul respirator. Medic: Particulele poluante au efecte carciongenetice