Comportamentul bebelușului poate prezice care va fi personalitatea sa peste 20 de ani

Comportamentul inhibat din primii ani de viață este asociată cu personalitatea introvertită și interiorizarea la vârsta adultă.
Cercetătorii care investighează modul în care se formează temperamentul pe parcursul vieții adulților au descoperit că inhibarea comportamentală la începutul prognozează o personalitate rezervată, introvertită, la vârsta de 26 de ani, cu anxietate și depresie la vârsta adultă. Studiul, finanțat de Institutele Naționale de Sănătate și publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, oferă dovezi solide ale impactului temperamentului infantil asupra rezultatelor adulților.
„În timp ce multe studii leagă comportamentul din copilărie cu riscul pentru psihopatologie, rezultatele studiului nostru sunt unice", a declarat Daniel Pine, M.D., autor al studiului și șef al Secției NIMH pentru dezvoltare și neuroștiință afectivă. "Acest lucru se datorează faptului că studiul nostru a evaluat temperamentul foarte devreme în viață, legându-l cu rezultatele apărute mai mult de 20 de ani mai târziu prin diferențe individuale în procesele neuronale."
inhibiția comportamentală (BI), este caracterizată prin comportament prudent, fricos și evitant față de oameni, obiecte și situații necunoscute
Temperamentul se referă la diferențele individuale bazate biologic pe modul în care oamenii răspund emoțional și comportamental față de lume. În perioada copilăriei, temperamentul servește ca fundament al personalității ulterioare. Un tip specific de temperament, numit inhibiție comportamentală (BI), este caracterizat prin comportament prudent, fricos și evitant față de oameni, obiecte și situații necunoscute. S-a constatat că BI-ul este relativ stabil de-a lungul copilăriei, iar copiilor BI au prezentat un risc mai mare de a dezvolta tulburări de retragere socială și anxietate decât copiii fără BI.
Deși aceste descoperiri sugerează rezultatele pe termen lung ale temperamentului copilului inhibat, doar două studii au urmărit copiii înhibați, din copilărie și până la vârsta adultă.
Studiul actual, realizat de cercetătorii de la Universitatea Maryland, College Park, Universitatea Catolică din America, Washington, DC și Institutul Național de Sănătate Mintală, și-a recrutat probele participanților la vârsta de 4 luni și i-a caracterizat pentru BI la 14 ani luni (cu aproape doi ani mai devreme decât studiile longitudinale publicate anterior). În plus, spre deosebire de cele două studii publicate anterior, cercetătorii au inclus o măsură neurofiziologică pentru a încerca să identifice diferențele individuale de risc pentru psihopatologie ulterioară. Cercetătorii au evaluat sugarii pentru BI la vârsta de 14 luni.
La vârsta de 15 ani, acești participanți s-au întors în laborator pentru a oferi date neurofiziologice. Aceste măsuri neurofiziologice au fost utilizate pentru a evalua negativitatea legată de erori (ERN), care este o scufundare negativă în semnalul electric înregistrat din creier, care apare în urma răspunsurilor incorecte la sarcinile computerizate. Negativitatea legată de erori reflectă gradul în care oamenii sunt sensibili la erori. Un semnal mai mare de negativitate legat de erori a fost asociat cu condiții de internalizare, cum ar fi anxietatea, iar o negativitate mai mică legată de erori a fost asociată cu condiții de externalizare, cum ar fi impulsivitatea și utilizarea substanțelor. Participanții s-au întors la vârsta de 26 de ani pentru evaluări ale psihopatologiei, personalității, funcționării sociale și educației și rezultatelor ocupării forței de muncă.
"Este uimitor faptul că am reușit să păstrăm legătura cu acest grup de oameni de-a lungul mai multor ani. În primul rând, părinții lor, și acum ei, continuă să fie interesați și implicați în lucrare", a declarat autorul studiului, Nathan Fox, Ph. D., al Departamentului de Dezvoltare Umană și Metodologie Cantitativă a Universității din Maryland.
Cercetătorii au descoperit că BI la 14 luni a prezis, la 26 de ani, o personalitate mai rezervată, mai puține relații romantice în ultimii 10 ani și o mai mică funcționare socială cu prietenii și familia. BI la 14 luni a prezis, de asemenea, niveluri mai ridicate de internalizare a psihopatologiei la vârsta adultă, dar numai pentru cei care au afișat, de asemenea, semnale de negativitate mai mari legate de erori la vârsta de 15 ani. BI nu a fost asociat cu externalizarea psihopatologiei generale sau cu rezultatele educației și angajării.
Acest studiu evidențiază caracterul persistent al temperamentului precoce asupra rezultatelor adulților și sugerează că markerii neurofiziologici, cum ar fi negativitatea legată de erori, pot ajuta la identificarea persoanelor cu cel mai mare risc pentru a dezvolta o psihopatologie la vârsta adultă.
„Am studiat biologia comportamentului inhibat de-a lungul timpului și este clar că are un efect profund care influențează rezultatul dezvoltării", a concluzionat dr. Fox.
Deși acest studiu reproduce și extinde cercetările anterioare în acest domeniu, sunt necesare lucrări viitoare cu eșantioane mai mari și mai diverse pentru a înțelege generalizarea acestor constatări.
Strudiul aici.
-
-
Cuișoarele: un remediu natural pentru durere și inflamație27.08.2025, 22:25
-
-
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.