De ce ai ATACURI DE PANICĂ noptea când dormi. Simptome și cauze
Un atac de panică înseamnă apariția bruscă și intensă, fără un motiv explicabil, a suferinței sau a fricii. Aceste sentimente se intensifică timp de aproximativ 10 minute până încep să se estompeze....
Atacurile de panică apar, de regulă, fără avertisment. Pot fi rare sau frecvente, neașteptate. Cei care au atacuri de panică frecvente pot începe să identifice anumiți factori declanșatori, cum ar fi stresul la locul de muncă sau frica de a merge cu mașina sau de a zbura. Când vine însă vorba de atacurile de panică nocturne, acestea pot apărea fără un declanșator și chiar te fac să te trezești din somn năuc și s periat, fără să ai cea mai mică idee ce s-a întâmplat.
Atacurile de panică care apar noaptea
Deoarece există mai mulți factori de risc potențiali și cauze ale unui atac de panică, este posibil să le experimentezi și noaptea, după cum spuneam. De regulă, persoanele care au atacuri de panică pe timp de noapte au de obicei și în timpul zilei. Când apare un atac de panică noaptea sau în timp ce o persoană doarme, poate fi dificil pentru această să se calmeze și să adoarmă din nou.
Teama că atacul de panică se poate repeta împiedică deseori persoana în cauză să adoarmă din nou, ceea ce poate duce la creșterea stresului.
Cauze
Oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin cauzele exacte ale atacurilor de panică, atât ziua, cât și noaptea. Cu toate acestea, unii factori pot crește probabilitatea ca o persoană să aibă un atac de panică. Aceștia sunt:
- genetica sau faptul că membri ai familiei au antecedente de atacuri de panică,
- Tipul de personalitate – persoanele agitate, care-și fac mii de gânduri negre, sunt mai predispuse să facă astfel de atacuri,
- evenimente din viața de zi cu zi, cum ar fi pierderea locului de muncă, faptul că trebuie să vorbești în public sau teama de a zbura etc.
- chimia creierului – depresia, în general existența unor afecțiuni subiacente, cum ar fi tulburarea de anxietate socială
Simptomele unui atac de panică
Un atac de panică, în timpul zilei sau noaptea, apare atunci când o persoană prezintă patru sau mai multe dintre următoarele simptome:
- transpiraţie abundentă,
- frisoane,
- senzație de leșin,
- greață,
- palpitații, bătăi inimii sau ritm cardiac accelerat, fără o cauză clinică
- senzație de amețeală sau amețeli,
- senzația de nesiguranță,
- tremor sau convulsii,
- faptul că simți să te sufoci, că ai dificultăți de respirație,
- teama că ai putea muri,
- depersonalizarea sau sentimentul de a fi detașat de sine,
- frica de a pierde controlul,
- durere sau disconfort în piept,
- parestezii sau senzații de furnicături sau amorțeală,
- sentimentul că ceea ce se întâmplă este ireal.
De asemenea, unii oameni pot prezenta mai puțin de patru dintre simptomele enumerate în timpul unui atac. În aceste cazuri, o persoană poate să fi avut un atac de panică cu simptome limitate, spun experții de la medicalnewstoday.
Posibile cauze
Atacurile de panică sunt, în general, legate de anxietate. De asemenea, anxietatea poate determina o persoană să experimenteze simptome fizice. Ceea ce diferențiază un atac de panică de o stare de anxietate este viteza de debut (atingerea unui vârf al simptomelor în 10 minute) și intensitatea simptomelor.
Cum să faci față unui atac de panică
Înainte, în timpul și după un atac de panică, poți încerca mai multe metode de a te calma, precum:
- concentrarea asupra respirației: inspiri și expiri lent și adânc;
- gândește-te la lucruri pozitive, ceva care își place, care îți dă sentimentul de liniște;
- concentrează-te pe relaxarea mușchilor maxilarului și ai umerilor;
- elimină cauză anxietății – stresul la locul de muncă, oboseala, situațiile neplăcute etc.;
- vorbește cu cineva care te înțelege;
-bea încet un pahar de apă;
- concentrează-ți ochii pe ceva din apropiere și golește-ți mintea; încearcă să meditezi;
- dă-te jos din pat și fă niște exerciții ușoare, ieși la o plimbare în jurul casei sau ascultă muzică liniștitoare.
- după ce ai depășit episodul, consultă un psiholog sau in psihiatru. Te pot ajuta cu siguranță.
-
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
-
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
