Tulburare bipolară: Activitatea fizică poate stimula starea de spirit și energia

Un nou studiu, publicat în JAMA Psychiatry (Psihiatrie) arată că nivelurile mai ridicate de activitate fizică stimulează starea de spirit și nivelul de energie. Beneficiile au fost deosebit de remarcabile la...
În Statele Unite, aproape 3% dintre adulți au prezentat tulburare bipolară „în ultimul an", confrm statisticilor oficiale. Aproximativ 4,4% dintre adulți dezvoltă această afecțiune la un moment dat în viață. Depresia este și mai răspândită, atât în SUA, cât și pe tot globul. De fapt, aproximativ 8% dintre persoanele cu vârsta de peste 20 de ani din SUA au depresie, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Și sunt peste 300 de milioane de oameni care trăiesc cu depresie, arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care descris afecțiunea drept „cauza principală a dizabilității la nivel mondial".
Un nou studiu, însă, poate ajuta la ameliorarea simptomelor depresive, în special la persoanele cu tulburare bipolară. O echipă condusă de dr. Vadim Zipunnikov, doctor în medicină și profesor asistent la Departamentul de Biostatistică de la Facultatea de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg din Baltimore, a constatat că activitatea fizică sporită îmbunătățește starea de spirit și nivelul de energie pentru cei care trăiesc cu afecțiunea.
Modul în care activitatea fizică afectează starea de spirit
Zipunnikov și colegii au cerut celor 242 de participanți la studiu, în vârstă de 15 până la 84 ani, să poarte dispozitive de urmărire a activității și să țină jurnale electronice cu starea de spirit și de energie pe parcursul a două săptămâni.
Participanții - 150 dintre aceștia erau femei - au folosit jurnalul de patru ori pe zi pentru a-și evalua energia și starea de spirit percepută folosind o scală de șapte puncte care variază de la „foarte obosit" la „foarte energic" și de la „foarte fericit" la „trist".
Cercetătorii au analizat rutina zilnică a fiecărui individ și au desemnat patru puncte pe parcursul zilei: unul dimineața, unul la prânz, unul la cină și unul la culcare.
În ansamblu, studiul a constatat că activitatea fizică crescută la oricare dintre aceste puncte temporale se corelează cu starea de spirit mai bună și cu niveluri mai ridicate de energie în următoarea perioadă de timp, pe tot parcursul zilei.
Corelațiile au acționat și invers, ceea ce înseamnă că nivelurile mai ridicate ale energiei la un moment dat în timpul zilei au fost asociate cu niveluri mai ridicate de activitate fizică la punctul următor.
Aceste efecte benefice au fost mai puternice într-un subgrup de 54 de participanți la studiu care au avut tulburare bipolară.
De asemenea, noul studiu a constatat că mai multă activitate fizică a fost asociată cu o durată de somn mai scurtă în acea noapte, dar somnul mai mult s-a corelat cu activitatea fizică mai mică a doua zi.
După cum explică autorii, analiza somnului și a activității fizice, a dispoziției și a energiei este foarte importantă, în același timp, pentru persoanele cu tulburare bipolară, deoarece atât somnul cât și activitatea au influențat bunăstarea psihologică a participanților.
Tratament pentru depresie
Potrivit lui Zipunnikov, „sistemele care reglementează somnul, activitatea motrică și starea de spirit au fost în mod obișnuit studiate independent. Această lucrare", continuă el, „demonstrează importanța examinării acestor sisteme împreună, în loc de izolare".
El a adăugat că studiul exemplifică potențialul de a combina utilizarea monitorizării activității fizice și jurnalele electronice pentru a înțelege mai bine interdependența dinamică complexă între mai multe sisteme într-un timp real și în context real de viață.
Zipunnikov și colegii său au concluzionat că „aceste constatări sugerează că intervențiile axate pe activitatea motrică și energie pot avea o eficacitate mai mare decât abordările curente care țintesc dispoziția depresivă".
Studiul poate fi găsit AICI.
-
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
-
-
-
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.