Visele, proiecţii ale dorinţelor şi temerilor noastre ascunse?

Visele ne pot oferi informaţii interesante despre vieţile noastre, însă în pofida convingerii răspândite că acestea reprezintă proiecţii ale dorinţelor şi temerilor noastre ascunse, de fapt,...
"Chiar nu există studii care să susţină acest punct de vedere", susţine Deirdre Barrett, psiholog şi cercetător în domeniul viselor de la Şcoala medicală a Universităţii Harvard. Visele nu conţin simboluri. Niciun dicţionar de vise şi niciun interpret de vise nu-ţi poate spune ce înseamnă acestea cu adevărat", a adăugat ea.
Oamenii însă au căutat dintotdeauna semnificaţii ascunse în spatele viselor. În Mesopotamia şi în Egiptul Antic visele erau considerate mesaje de la zei. Grecii şi Romanii le foloseau ca forme de divinaţie, pentru a afla ce le rezervă viitorul. Însă credinţa că simbolurile din vise ascund adevăruri ascunse despre noi este mult mai modernă. Ea provine din secolul XIX, de la nimeni altul decât "părintele" psihanalizei, Sigmund Freud. El a propus ipoteza că visele funcţionează ca nişte supape care ne dezvăluie cele mai ascunse şi intime dorinţe pe care ni le reprimăm, şi ca o modalitate de a îndeplini aceste dorinţe, notează Agerpres.
De la Freud, ştiinţa viselor a progresat şi ipotezele cu care lucrează acum sunt puţin mai banale decât cea propusă de Freud. Visele nu sunt nici criptice şi nici fantastice. De fapt, susţine ştiinţa modernă, visul este surprinzător de apropiat de ceea ce se întâmplă în timpul zilei, atunci când ne gândim la ceva anume. Acest lucru nu înseamnă însă că visele nu au semnificaţie. Studiile indică faptul că atunci când dormim, procesăm aceleaşi interese, amintiri, preocupări şi griji pe care le avem şi în timpul stării de veghe.
"Avem fantezii legate de dorinţele noastre, ne gândim la posibile ameninţări sau pur şi simplu la ce se întâmplă în viaţa noastră socială sau cu cei dragi", a declarat Barrett pentru Live Science., editor: Mariana Ionescu
Astfel, visele au, din punct de vedere psihologic, un înţeles ca extensii ale gândurilor, preocupărilor şi grijilor noastre din starea de veghe, explică şi G. William Domhoff, cercetător specializat în vise de la University of California, din Santa Cruz, într-o lucrare ştiinţifică publicată în revista The Scientific Review of Mental Health Practice. Studiile sugerează că visele sunt mai adesea naraţiuni plauzibile ale vieţilor noastre de zi cu zi decât "filme" fantastice şi pline de acţiune.
Însă, deşi visele sunt foarte similare gândurilor pe care le avem în starea de veghe, creierul funcţionează foarte diferit atunci când dormim.
"Mintea noastră operează într-o stare biochimică foarte diferită atunci când dormim", conform lui Barrett. Acest lucru înseamnă că în perioada somnului, cocktailul chimic din creierul nostru se schimbă. Unele regiuni ale creierului devin mult mai puţin active, iar altele devin mult mai active. Spre exemplu, cortexul vizual secundar - regiunea responsabilă de formarea imaginilor - devine mult mai activ în timpul somnului, el fiind răspunzător de imaginile deosebit de vii pe care le vedem în vis. De cealaltă parte, cortexul prefrontal, care în mod normal ne filtrează gândurile, este foarte puţin activ.
Unii psihologi consideră acest lucru un instrument extrem de valoros. Deşi psihologul şi psihanalistul Karl Stukenberg, de la Universitatea Xavier din Cincinnati, este sceptic cu privire la ipoteza că visele ar conţine în mod intrinsec unele simboluri pline de semnificaţii sau că ele canalizează dorinţe reprimate, el foloseşte însă interpretări ale viselor atât cu pacienţii cât şi cu studenţii săi.
"Apare un dialog între părţile minţii care operează prin simboluri şi cele care operează prin intermediul logicii", a declarat el pentru Live Science. Nu există nicio formulă de interpretare a viselor. Visele nu sunt o comoară ascunsă ce aşteaptă să fie descoperită. Ele oferă însă informaţii importante cu privire la modul în care creierul nostru procesează lumea timp de aproximativ o treime din viaţă, atât cât petrecem dormind. Iar cel puţin în această privinţă Freud avea dreptate. "El a introdus ideea că visele au înţelesuri. Că ne pot spune despre noi", a adăugat el.
-
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Provocarea celor 10 zile de detoxifiere digitală. Metode inedite pentru a te deconecta de la rețelele sociale
Află ce poți să faci pentru a-ți recâștiga bunăstarea mentală și pentru a redescoperi conexiunile autentice în afara rețelelor sociale.
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Narcisismul: tot ce trebuie să știi. Cum îți dai seama când o persoană este narcisistă
Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.