Visele, proiecţii ale dorinţelor şi temerilor noastre ascunse?

Visele ne pot oferi informaţii interesante despre vieţile noastre, însă în pofida convingerii răspândite că acestea reprezintă proiecţii ale dorinţelor şi temerilor noastre ascunse, de fapt,...
"Chiar nu există studii care să susţină acest punct de vedere", susţine Deirdre Barrett, psiholog şi cercetător în domeniul viselor de la Şcoala medicală a Universităţii Harvard. Visele nu conţin simboluri. Niciun dicţionar de vise şi niciun interpret de vise nu-ţi poate spune ce înseamnă acestea cu adevărat", a adăugat ea.
Oamenii însă au căutat dintotdeauna semnificaţii ascunse în spatele viselor. În Mesopotamia şi în Egiptul Antic visele erau considerate mesaje de la zei. Grecii şi Romanii le foloseau ca forme de divinaţie, pentru a afla ce le rezervă viitorul. Însă credinţa că simbolurile din vise ascund adevăruri ascunse despre noi este mult mai modernă. Ea provine din secolul XIX, de la nimeni altul decât "părintele" psihanalizei, Sigmund Freud. El a propus ipoteza că visele funcţionează ca nişte supape care ne dezvăluie cele mai ascunse şi intime dorinţe pe care ni le reprimăm, şi ca o modalitate de a îndeplini aceste dorinţe, notează Agerpres.
De la Freud, ştiinţa viselor a progresat şi ipotezele cu care lucrează acum sunt puţin mai banale decât cea propusă de Freud. Visele nu sunt nici criptice şi nici fantastice. De fapt, susţine ştiinţa modernă, visul este surprinzător de apropiat de ceea ce se întâmplă în timpul zilei, atunci când ne gândim la ceva anume. Acest lucru nu înseamnă însă că visele nu au semnificaţie. Studiile indică faptul că atunci când dormim, procesăm aceleaşi interese, amintiri, preocupări şi griji pe care le avem şi în timpul stării de veghe.
"Avem fantezii legate de dorinţele noastre, ne gândim la posibile ameninţări sau pur şi simplu la ce se întâmplă în viaţa noastră socială sau cu cei dragi", a declarat Barrett pentru Live Science., editor: Mariana Ionescu
Astfel, visele au, din punct de vedere psihologic, un înţeles ca extensii ale gândurilor, preocupărilor şi grijilor noastre din starea de veghe, explică şi G. William Domhoff, cercetător specializat în vise de la University of California, din Santa Cruz, într-o lucrare ştiinţifică publicată în revista The Scientific Review of Mental Health Practice. Studiile sugerează că visele sunt mai adesea naraţiuni plauzibile ale vieţilor noastre de zi cu zi decât "filme" fantastice şi pline de acţiune.
Însă, deşi visele sunt foarte similare gândurilor pe care le avem în starea de veghe, creierul funcţionează foarte diferit atunci când dormim.
"Mintea noastră operează într-o stare biochimică foarte diferită atunci când dormim", conform lui Barrett. Acest lucru înseamnă că în perioada somnului, cocktailul chimic din creierul nostru se schimbă. Unele regiuni ale creierului devin mult mai puţin active, iar altele devin mult mai active. Spre exemplu, cortexul vizual secundar - regiunea responsabilă de formarea imaginilor - devine mult mai activ în timpul somnului, el fiind răspunzător de imaginile deosebit de vii pe care le vedem în vis. De cealaltă parte, cortexul prefrontal, care în mod normal ne filtrează gândurile, este foarte puţin activ.
Unii psihologi consideră acest lucru un instrument extrem de valoros. Deşi psihologul şi psihanalistul Karl Stukenberg, de la Universitatea Xavier din Cincinnati, este sceptic cu privire la ipoteza că visele ar conţine în mod intrinsec unele simboluri pline de semnificaţii sau că ele canalizează dorinţe reprimate, el foloseşte însă interpretări ale viselor atât cu pacienţii cât şi cu studenţii săi.
"Apare un dialog între părţile minţii care operează prin simboluri şi cele care operează prin intermediul logicii", a declarat el pentru Live Science. Nu există nicio formulă de interpretare a viselor. Visele nu sunt o comoară ascunsă ce aşteaptă să fie descoperită. Ele oferă însă informaţii importante cu privire la modul în care creierul nostru procesează lumea timp de aproximativ o treime din viaţă, atât cât petrecem dormind. Iar cel puţin în această privinţă Freud avea dreptate. "El a introdus ideea că visele au înţelesuri. Că ne pot spune despre noi", a adăugat el.
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.