Visele, proiecţii ale dorinţelor şi temerilor noastre ascunse?
Visele ne pot oferi informaţii interesante despre vieţile noastre, însă în pofida convingerii răspândite că acestea reprezintă proiecţii ale dorinţelor şi temerilor noastre ascunse, de fapt,...
"Chiar nu există studii care să susţină acest punct de vedere", susţine Deirdre Barrett, psiholog şi cercetător în domeniul viselor de la Şcoala medicală a Universităţii Harvard. Visele nu conţin simboluri. Niciun dicţionar de vise şi niciun interpret de vise nu-ţi poate spune ce înseamnă acestea cu adevărat", a adăugat ea.
Oamenii însă au căutat dintotdeauna semnificaţii ascunse în spatele viselor. În Mesopotamia şi în Egiptul Antic visele erau considerate mesaje de la zei. Grecii şi Romanii le foloseau ca forme de divinaţie, pentru a afla ce le rezervă viitorul. Însă credinţa că simbolurile din vise ascund adevăruri ascunse despre noi este mult mai modernă. Ea provine din secolul XIX, de la nimeni altul decât "părintele" psihanalizei, Sigmund Freud. El a propus ipoteza că visele funcţionează ca nişte supape care ne dezvăluie cele mai ascunse şi intime dorinţe pe care ni le reprimăm, şi ca o modalitate de a îndeplini aceste dorinţe, notează Agerpres.
De la Freud, ştiinţa viselor a progresat şi ipotezele cu care lucrează acum sunt puţin mai banale decât cea propusă de Freud. Visele nu sunt nici criptice şi nici fantastice. De fapt, susţine ştiinţa modernă, visul este surprinzător de apropiat de ceea ce se întâmplă în timpul zilei, atunci când ne gândim la ceva anume. Acest lucru nu înseamnă însă că visele nu au semnificaţie. Studiile indică faptul că atunci când dormim, procesăm aceleaşi interese, amintiri, preocupări şi griji pe care le avem şi în timpul stării de veghe.
"Avem fantezii legate de dorinţele noastre, ne gândim la posibile ameninţări sau pur şi simplu la ce se întâmplă în viaţa noastră socială sau cu cei dragi", a declarat Barrett pentru Live Science., editor: Mariana Ionescu
Astfel, visele au, din punct de vedere psihologic, un înţeles ca extensii ale gândurilor, preocupărilor şi grijilor noastre din starea de veghe, explică şi G. William Domhoff, cercetător specializat în vise de la University of California, din Santa Cruz, într-o lucrare ştiinţifică publicată în revista The Scientific Review of Mental Health Practice. Studiile sugerează că visele sunt mai adesea naraţiuni plauzibile ale vieţilor noastre de zi cu zi decât "filme" fantastice şi pline de acţiune.
Însă, deşi visele sunt foarte similare gândurilor pe care le avem în starea de veghe, creierul funcţionează foarte diferit atunci când dormim.
"Mintea noastră operează într-o stare biochimică foarte diferită atunci când dormim", conform lui Barrett. Acest lucru înseamnă că în perioada somnului, cocktailul chimic din creierul nostru se schimbă. Unele regiuni ale creierului devin mult mai puţin active, iar altele devin mult mai active. Spre exemplu, cortexul vizual secundar - regiunea responsabilă de formarea imaginilor - devine mult mai activ în timpul somnului, el fiind răspunzător de imaginile deosebit de vii pe care le vedem în vis. De cealaltă parte, cortexul prefrontal, care în mod normal ne filtrează gândurile, este foarte puţin activ.
Unii psihologi consideră acest lucru un instrument extrem de valoros. Deşi psihologul şi psihanalistul Karl Stukenberg, de la Universitatea Xavier din Cincinnati, este sceptic cu privire la ipoteza că visele ar conţine în mod intrinsec unele simboluri pline de semnificaţii sau că ele canalizează dorinţe reprimate, el foloseşte însă interpretări ale viselor atât cu pacienţii cât şi cu studenţii săi.
"Apare un dialog între părţile minţii care operează prin simboluri şi cele care operează prin intermediul logicii", a declarat el pentru Live Science. Nu există nicio formulă de interpretare a viselor. Visele nu sunt o comoară ascunsă ce aşteaptă să fie descoperită. Ele oferă însă informaţii importante cu privire la modul în care creierul nostru procesează lumea timp de aproximativ o treime din viaţă, atât cât petrecem dormind. Iar cel puţin în această privinţă Freud avea dreptate. "El a introdus ideea că visele au înţelesuri. Că ne pot spune despre noi", a adăugat el.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
