ADHD și autism: diferențele și asemănările dintre cele două tulburări. Impactul lor asupra învățării și comportamentului
ADHD și autismul sunt tulburări neurodezvoltative care afectează comportamentul, învățarea și interacțiunile sociale, dar se manifestă și se tratează...
Tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) și tulburarea de spectru autist (TSA) sunt două tulburări de neurodezvoltare comune care au un impact asupra învățării, gândirii, comunicării și comportamentului. Ele pot afecta viața personală, socială, școlară și profesională, dar efectele lor diferă.
ADHD afectează în primul rând atenția și impulsivitatea, ceea ce duce la respingere socială, în timp ce TSA are un impact direct asupra comunicării și interacțiunii sociale, împiedicând dezvoltarea și menținerea relațiilor din cauza dificultăților de adaptare a comportamentului la diverse contexte sociale.
Simptome ADHD și TSA
Atât ADHD, cât și TSA au un impact asupra capacității de atenție, interacțiunilor sociale, vorbirii, mișcării, autocontrolului și impulsivității, dar impactul lor asupra fiecărui domeniu poate varia. Oamenii pot percepe simptomele ca pe o lipsă de limite sau stângăcie socială, ceea ce duce la izolare socială sau respingere, potrivit Health.
Simptomele ADHD includ dificultăți de ascultare și concentrare, hiperconcentrare pe anumite interese, dezangajare socială, dificultăți de integrare, izolare, vorbire excesivă, comportamente repetitive, autocontrol slab, crize de furie din cauza impulsivității, lipsa limitelor personale sau fizice, sensibilitate la stimuli senzoriali, uitare sau distragere a atenției și nevoia de rutină. Ambele afecțiuni pot duce la izolare sau respingere socială.
ADHD și autismul sunt tulburări de dezvoltare predominante, dar diferă în ceea ce privește prevalența, gravitatea, aspectul, diagnosticul și metodele de tratament.
Diferențe
ADHD și autismul sunt două tulburări de dezvoltare comune, dar diferă în ceea ce privește prevalența, gravitatea, aspectul, diagnosticul și tratamentul. ADHD este mai frecventă, afectând aproximativ 10% dintre copii și 4% dintre adulți, iar printre factorii de risc se numără temperamentul, greutatea mică la naștere, istoricul de abuz asupra copilului, expunerea la toxine, infecții și expunerea la alcool.
Pe de altă parte, TSA afectează aproximativ 2% sau 3% dintre copii și adulți, iar factorii de risc includ faptul că au un frate sau o soră cu autism, anumite condiții genetice, faptul că au avut complicații la naștere și că s-au născut din părinți mai în vârstă.
Simptomele TSA pot fi de obicei recunoscute mai devreme, semnele de autism fiind observate când un copil are între 12 și 24 de luni. ADHD poate fi diagnosticat de către medici, folosind criteriile din Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale, ediția a cincea (DSM-5) sau evaluări neuropsihologice. Diagnosticarea autismului poate fi mai complexă, iar copiii sunt de obicei depistați pentru întârzieri în dezvoltare în timpul controalelor de rutină pentru sănătate.
Opțiunile de tratament pentru ADHD și autism diferă, tratamentul ADHD implicând terapie comportamentală, psihoterapie, antrenarea abilităților și analiza comportamentală aplicată. Tratamentul TSA implică învățarea abilităților sociale, de comunicare și de limbaj, reducerea comportamentelor care interferează cu funcționarea zilnică și restructurarea gândurilor și comportamentelor în tipare pozitive.
Asemănări
Atât ADHD, cât și autismul încep în copilărie și sunt mai frecvente în rândul băieților. Ambele afecțiuni sunt mai frecvente la bărbați, 13% dintre băieți și 6% dintre fete fiind diagnosticați cu ADHD și 6% dintre fete cu autism.
Medicamentele pot ajuta la gestionarea simptomelor, cum ar fi stimulentele și non-stimulantele, pentru ADHD și, respectiv, TSA. Deși nu există medicamente care pot inversa complet ADHD sau TSA, acestea pot ajuta la gestionarea simptomelor co-ocurrente, cum ar fi nivelul ridicat de energie, incapacitatea de a se concentra, comportamentul de autoagresiune și anxietatea sau depresia.
Persoanele nediagnosticate cu ADHD sau autism se pot confrunta cu efecte negative pe termen lung, cum ar fi dificultăți academice, depresie și anxietate crescute, rate mai mari de încarcerare, divorț, accidente de circulație, șomaj și gânduri și comportamente suicidare.
Poate cineva să aibă autism și ADHD în același timp?
ADHD și TSA pot fi combinate, 14% dintre copiii cu ADHD având și autism, iar 50-70% dintre persoanele cu autism au și ADHD. Persoanele cu ambele afecțiuni se confruntă adesea cu mai multe deficiențe, inclusiv provocări mentale, emoționale și sociale. Cu toate acestea, cercetările privind efectele ambelor afecțiuni sunt încă la început din cauza faptului că versiunea anterioară a DSM nu permitea diagnosticul dublu al ADHD și autismului.
-
-
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță11.01.2026, 19:00
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Fobiile: frici nejustificate care ne controlează viața. De ce dezvoltăm frici necontrolate și cum le putem depăși
Adevărul despre Blue Monday. De ce este LUNI cea mai deprimantă zi: "A fost menită să inspire oamenii, nu să incite la teamă"
Doar 5 minute pe zi! Tehnica simplă care îți poate reseta creierul
Ce înseamnă 6-7, expresia care a cucerit internetul și a devenit Cuvântul Anului 2025
De ce scârțâie mobila din casă. Care este, de fapt, impactul asupra psihicului
EXCLUSIV Creșterea TVA și a prețurilor, impactul nevăzut asupra sănătății mintale. Radu Leca: Nu o putem controla
Tehnici de respirație pentru gestionarea anxietății. 9 metode simple dar eficiente pentru a face față stresului zilnic
Asta îți salvează memoria: un singur obicei simplu pe zi
EXCLUSIV Relația abuzivă, impact asupra somnului. Radu Leca: Psihopatul până și somnul ți-l controlează. Nu te vei mai trezi odihnit
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
EXCLUSIV Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Cum să-ți reduci nivelul de stres prin tehnici de relaxare zilnică. Instrumentul natural pentru combaterea problemelor de sănătate
Cum apar fobiile: când frica ne controlează deciziile. Legătura subtilă dintre stres și fobie
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Trucul simplu care te scoate din stres, anxietate și atac de panică: respiră... din burtă. Fă asta de 3 ori!
Divorțul nu înseamnă sfârșitul relațiilor. Cum să transformi despărțirea într-un nou început
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
EXCLUSIV Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
EXCLUSIV Când se schimbă ora. Ce se întâmplă cu adevărat în corpul nostru
Vorbesc femeile mai mult decât bărbații sau nu. Adevărul este în sfârșit dezvăluit
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
