Autodiagnosticul ADHD-ului: De ce nu este recomandat și ce pași să urmezi pentru un diagnostic corect
Autodiagnosticul ADHD-ului: De ce nu este recomandat. Care sunt pașii pe care trebuie să îi urmezi pentru un diagnostic corect.
Autodiagnosticul ADHD-ului a devenit o preocupare tot mai des întâlnită, pe măsură ce conștientizarea despre această tulburare neurodezvoltativă a crescut. Este important să înțelegem că, deși recunoașterea simptomelor poate fi utilă în identificarea posibilelor probleme, nu este recomandat să încerci să-ți faci singur diagnosticul pentru ADHD.
Ți-ar plăcea și: Ce sunt vitaminele, de fapt. Ce rol joacă în sănătatea generală
De ce nu poți face autodiagnosticul pentru ADHD?
Necesitatea unui diagnostic formal: ADHD-ul este o tulburare complexă care necesită o evaluare și un diagnostic din partea unui profesionist specializat. Chiar dacă identifici simptome care par a fi în concordanță cu ADHD-ul, este crucial să consulți un medic sau un specialist în sănătatea mintală pentru un diagnostic formal.
Suprapunerea simptomelor cu alte condiții: Simptomele ADHD-ului pot fi similare cu cele ale altor tulburări sau afecțiuni medicale. Doar un profesionist poate evalua și diferenția între ADHD și alte condiții care pot avea manifestări similare, potrivit Healthline.
Obiectivitatea și interpretarea corectă: Autoevaluarea poate fi influențată de experiențele personale și de alți factori subiectivi. Un profesionist are experiența și pregătirea necesară pentru a analiza simptomele obiectiv și pentru a face un diagnostic precis.

foto:freepik
Cum se diagnozează ADHD-ul corect?
Un diagnostic corect pentru ADHD necesită o evaluare și o analiză a simptomelor de către un profesionist calificat. De obicei, acest proces implică:
Evaluarea criteriilor DSM-5-TR: Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM-5-TR) oferă criterii specifice pentru diagnosticarea ADHD-ului, inclusiv simptomele necesare și durata acestora.
Istoricul medical și simptomele actuale: Profesionistul va analiza simptomele pe care le-ai experimentat și modul în care acestea afectează viața ta de zi cu zi, inclusiv relațiile, munca și activitățile zilnice.
Excluderea altor condiții medicale: Pentru a face un diagnostic corect, este important să se excludă alte condiții medicale care ar putea prezenta simptome similare.
Semnele posibile ale ADHD-ului
Recunoașterea simptomelor poate fi utilă pentru a începe discuția cu un profesionist specializat. Simptomele ADHD-ului pot include:
- Dificultatea de a se concentra sau de a menține atenția pentru perioade lungi de timp.
- Impulsivitate excesivă, cum ar fi luarea deciziilor fără a lua în considerare consecințele.
- Hiperactivitate, care poate manifesta prin agitație excesivă sau nevoia constantă de mișcare.
Ce să faci dacă bănuiești că ai ADHD
Dacă ai motive să crezi că ai ADHD, este important să consulți un medic de familie sau un specialist în sănătatea mintală pentru o evaluare completă.
Vezi și: De ce să nu mai folosești scobitori. Ce ar trebui să folosești în locul lor
Deși recunoașterea simptomelor este un prim pas, autodiagnosticul pentru ADHD nu este recomandat. Un diagnostic corect și tratamentul adecvat necesită evaluarea și ghidarea unui profesionist specializat în sănătatea mintală. Consultându-te cu un medic sau un specialist, poți primi ajutorul și sprijinul necesar pentru a gestiona corect ADHD-ul și pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții.
-
-
-
Medicamentul care ține hipertensiunea sub control. Are efect 24 de ore10.11.2025, 09:58
-
-
Cum să-ți menții starea de bine pe timp de iarnă. Influența nutriției asupra dispoziției în lunile reci
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
Cauzele pierderii inexplicabile în greutate: când devine îngrijorătoare. Când corpul tău îți trimite semnale prin kilogramele pierdute
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
EXCLUSIV Motivul incredibil pentru care adulții și copiii adoră să se teamă de Halloween
EXCLUSIV Sf. Apostol Andrei, între ocrotitorul României și superstiții. Radu Leca: Fricile nu ne lasă să evoluăm. Au un impact major
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Sondaj alarmant: Aproape 2 din 5 angajați europeni sunt expuși riscului de afecțiuni mintale
Ortorexia: obsesia cu mâncatul sănătos. O tulburare modernă a obiceiurilor alimentare
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Ce se întâmplă în corp când muzica ne dă fiori. Explicația științifică a frisoanelor muzicale
Sindromul inimii frânte: când stresul și emoțiile îți afectează sănătatea cardiacă. De ce inima cedează sub greutatea emoțiilor puternice
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Doar 5 minute pe zi! Tehnica simplă care îți poate reseta creierul
Procrastinarea: un obstacol emoțional care poate fi învins. De ce amânăm lucrurile importante și cum putem schimba asta
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
