Autodiagnosticul ADHD-ului: De ce nu este recomandat și ce pași să urmezi pentru un diagnostic corect
Autodiagnosticul ADHD-ului: De ce nu este recomandat. Care sunt pașii pe care trebuie să îi urmezi pentru un diagnostic corect.
Autodiagnosticul ADHD-ului a devenit o preocupare tot mai des întâlnită, pe măsură ce conștientizarea despre această tulburare neurodezvoltativă a crescut. Este important să înțelegem că, deși recunoașterea simptomelor poate fi utilă în identificarea posibilelor probleme, nu este recomandat să încerci să-ți faci singur diagnosticul pentru ADHD.
Ți-ar plăcea și: Ce sunt vitaminele, de fapt. Ce rol joacă în sănătatea generală
De ce nu poți face autodiagnosticul pentru ADHD?
Necesitatea unui diagnostic formal: ADHD-ul este o tulburare complexă care necesită o evaluare și un diagnostic din partea unui profesionist specializat. Chiar dacă identifici simptome care par a fi în concordanță cu ADHD-ul, este crucial să consulți un medic sau un specialist în sănătatea mintală pentru un diagnostic formal.
Suprapunerea simptomelor cu alte condiții: Simptomele ADHD-ului pot fi similare cu cele ale altor tulburări sau afecțiuni medicale. Doar un profesionist poate evalua și diferenția între ADHD și alte condiții care pot avea manifestări similare, potrivit Healthline.
Obiectivitatea și interpretarea corectă: Autoevaluarea poate fi influențată de experiențele personale și de alți factori subiectivi. Un profesionist are experiența și pregătirea necesară pentru a analiza simptomele obiectiv și pentru a face un diagnostic precis.

foto:freepik
Cum se diagnozează ADHD-ul corect?
Un diagnostic corect pentru ADHD necesită o evaluare și o analiză a simptomelor de către un profesionist calificat. De obicei, acest proces implică:
Evaluarea criteriilor DSM-5-TR: Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM-5-TR) oferă criterii specifice pentru diagnosticarea ADHD-ului, inclusiv simptomele necesare și durata acestora.
Istoricul medical și simptomele actuale: Profesionistul va analiza simptomele pe care le-ai experimentat și modul în care acestea afectează viața ta de zi cu zi, inclusiv relațiile, munca și activitățile zilnice.
Excluderea altor condiții medicale: Pentru a face un diagnostic corect, este important să se excludă alte condiții medicale care ar putea prezenta simptome similare.
Semnele posibile ale ADHD-ului
Recunoașterea simptomelor poate fi utilă pentru a începe discuția cu un profesionist specializat. Simptomele ADHD-ului pot include:
- Dificultatea de a se concentra sau de a menține atenția pentru perioade lungi de timp.
- Impulsivitate excesivă, cum ar fi luarea deciziilor fără a lua în considerare consecințele.
- Hiperactivitate, care poate manifesta prin agitație excesivă sau nevoia constantă de mișcare.
Ce să faci dacă bănuiești că ai ADHD
Dacă ai motive să crezi că ai ADHD, este important să consulți un medic de familie sau un specialist în sănătatea mintală pentru o evaluare completă.
Vezi și: De ce să nu mai folosești scobitori. Ce ar trebui să folosești în locul lor
Deși recunoașterea simptomelor este un prim pas, autodiagnosticul pentru ADHD nu este recomandat. Un diagnostic corect și tratamentul adecvat necesită evaluarea și ghidarea unui profesionist specializat în sănătatea mintală. Consultându-te cu un medic sau un specialist, poți primi ajutorul și sprijinul necesar pentru a gestiona corect ADHD-ul și pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții.
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
-
Cele mai sănătoase mere și beneficiile lor pentru organism27.11.2025, 15:50
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
EXCLUSIV Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
Tehnica palatului memoriei explicată pas cu pas. Memorează orice cu ușurință
Dezechilibrul intestinal, un posibil declanșator al stresului. Impactul problemelor intestinale asupra anxietății
Ce se întâmplă în corp când muzica ne dă fiori. Explicația științifică a frisoanelor muzicale
Ai curaj să te speli pe dinți într-un picior? Poți urca scările cu un sac de cartofi? Uite de ce trebuie să încerci
Mindfulness și practica de a trăi în prezent: un instrument eficient împotriva anxietății și depresiei
Modul în care zâmbești, semnul că ai o formă severă de depresie
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
L-teanina: remediul natural pentru depresie și ADHD. Suplimentul care îți poate îmbunătăți somnul
EXCLUSIV Când se schimbă ora. Ce se întâmplă cu adevărat în corpul nostru
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Sondaj alarmant: Aproape 2 din 5 angajați europeni sunt expuși riscului de afecțiuni mintale
Asta îți salvează memoria: un singur obicei simplu pe zi
Ortorexia: obsesia cu mâncatul sănătos. O tulburare modernă a obiceiurilor alimentare
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
