De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Crezi că o îmbrățișare aduce mereu alinare? Greșit! Uite de ce atingerile bine intenționate pot provoca mai mult rău decât bine și cum să eviți asta.
O îmbrățișare de la un prieten, o strângere de mână, un braț așezat cu grijă pe umeri - de mici suntem învățați că atingerea este reconfortantă, un reflex uman prin care oferim sau primim sprijin, exprimăm grijă și conexiune.
Însă confortul nu este întotdeauna rezultatul automat al atingerii.
Pentru unii, același gest poate părea invaziv, chiar tulburător. În momentele de stres sau vulnerabilitate, o atingere bine intenționată poate avea efectul opus: te poate face să te simți neînțeles, ignorat sau chiar mai singur decât înainte.
Potrivit specialiștilor în psihologia sănătății relaționale, atingerea este mai mult decât un simplu contact fizic, este o formă subtilă de comunicare. Dacă aduce sau nu confort depinde de moment, context și de siguranța emoțională din cadrul relației respective, potrivit Reuters.
Când atingerea alină cu adevărat
O atingere devine reconfortantă atunci când transmite siguranță, empatie și grijă. Funcționează cel mai bine atunci când este oferită cu respect, claritate și la momentul potrivit.
Încrederea este esențială. O îmbrățișare după o veste proastă poate să aline nu doar prin gest, ci prin mesajul pe care îl transmite: „Sunt aici. Nu ești singur.” La fel, o prezență liniștitoare, tăcută, lângă un copil sau un partener care a avut o zi grea poate face mai mult decât orice cuvânt.
Pe termen lung, atingerea atentă și bine calibrată emoțional poate întări relațiile, reduce reacțiile la stres și contribui la starea generală de bine. Cercetări recente sugerează chiar că atingerile afectuoase pot îmbunătăți somnul prin reducerea anxietății și creșterea sentimentului de siguranță emoțională.
Aceste beneficii nu se limitează la relațiile romantice sau părinte-copil – apropierea fizică cu un prieten de încredere sau cu un animal de companie poate avea același efect.
Totuși, chiar și în relațiile apropiate, consimțământul și receptivitatea sunt esențiale. Atingerea reconfortantă nu trebuie să fie ambiguă sau presupusă. Un simplu „Te-ar ajuta o îmbrățișare acum?” poate transforma un moment delicat într-o experiență de susținere autentică. Iar respectarea unui „nu” este la fel de valoroasă ca oferirea atingerii în sine.
Când atingerea eșuează
Fiind o formă de comunicare, atingerea poate transmite și un mesaj greșit. Un gest menit să aline poate fi perceput ca presiune, intruziune sau chiar amenințare.
Uneori, problema e legată de moment. O mână pe umăr în mijlocul unei dispute poate părea mai degrabă un gest de control decât de empatie. O îmbrățișare intempestivă poate părea artificială sau nepotrivită emoțional.
Eficiența unui gest de sprijin depinde de înțelegerea și sincronizarea dintre cei implicați. Dacă momentul nu este potrivit sau gestul nu este dorit, chiar și cea mai bine intenționată atingere poate provoca disconfort.
Stilul de atașament al fiecărei persoane influențează și el răspunsul la apropierea fizică. Cei cu un stil evitant pot percepe atingerea ca invazivă, în timp ce cei cu un atașament anxios pot tânji după apropiere, dar o pot analiza constant: „Este sinceră? E suficient? Va fi mereu acolo?”
De asemenea, pandemia de COVID-19 a schimbat profund relația multora cu spațiul personal. Pentru unii, distanța a devenit o nouă formă de siguranță – o graniță greu de reconstruit. O îmbrățișare poate să nu mai semnifice un gest de normalitate, ci o încălcare a unui spațiu redobândit cu greu.
Cum oferim o atingere cu adevărat reconfortantă
Dacă vrei ca o atingere să fie cu adevărat sprijinitoare, întreabă-te:
1. Pentru cine este acest gest? Îl oferi ca să răspunzi nevoilor celuilalt sau pentru a-ți liniști propriile emoții?
2. Ce spune limbajul corpului? Uneori, un pas înapoi, o încordare sau evitarea contactului vizual pot spune mai mult decât cuvintele.
3. Oferi opțiunea alegerii? Întrebări simple precum „Vrei să te iau în brațe?” pot aduce mai multă alinare decât o atingere oferită fără acord.
Așadar, nu trebuie să renunțăm la îmbrățișări sau la gesturile fizice de sprijin. Dar e important să ne amintim că apropierea fizică nu aduce confort prin ea însăși ci prin intenția, empatia și respectul din spatele ei.
Adevărata alinare vine din faptul că cineva ne vede, ne aude și e dispus să ne fie alături, nu doar să ne atingă.
-
Cât de des trebuie să aerisim pe timpul iernii10.01.2026, 20:30
-
-
De ce ar trebui să iei mereu acasă casca de duș gratuită din hotel10.01.2026, 19:00
-
-
Cât de des ar trebui înlocuit buretele de vase10.01.2026, 17:00
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
Cum influențează singurătatea starea ta de bine. Când și cum să te bucuri de momente de solitudine
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Sondaj alarmant: Aproape 2 din 5 angajați europeni sunt expuși riscului de afecțiuni mintale
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
EXCLUSIV Relația abuzivă, impact asupra somnului. Radu Leca: Psihopatul până și somnul ți-l controlează. Nu te vei mai trezi odihnit
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Care este diferența dintre burnout și depresie?
EXCLUSIV Radu Leca, mesaj dur pentru cei care folosesc aplicațiile AI de "înviere" a celor decedați
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Tulburările mintale reduc speranța de viață cu până la 20 de ani
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
EXCLUSIV Cum te afectează viața cu un psihopat. Radu Leca: Te îmbolnăvește! Ăsta e adevărul!
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
EXCLUSIV Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Procrastinarea: un obstacol emoțional care poate fi învins. De ce amânăm lucrurile importante și cum putem schimba asta
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Legătura dintre sănătatea intestinală și anxietatea generalizată. Noi metode de combatere a anxietății prin îmbunătățirea sănătății intestinale
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
EXCLUSIV Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
