Acest factor major pe care toți îl experimentăm în viață, fără a-l putea evita, poate declanșa demența.
Evenimentele de viață stresante, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau divorțul, pun o persoană într-un mare pericol de a dezvolta demență mai târziu în viață, a constatat un studiu recent. Dar doar dacă evenimentul stresant s-a întâmplat în copilărie sau mijlocul vieții.
Studiul, publicat în Annals of Neurology, a inclus 1.290 de persoane cu risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer. Cercetătorii au analizat 18 evenimente stresante din viața oamenilor și momentul în care acestea s-au întâmplat.
Cercetătorii au prelevat mostre de lichid cefalorahidian dintr-un subgrup al grupului (393) pentru a căuta proteine anormale - numite amiloid și tau - care sunt asociate cu boala Alzheimer. De asemenea, au căutat semne de inflamație a creierului, care se crede că contribuie la boală, și au examinat volumul substanței cenușii. Substanța cenușie este crucială pentru gândire și procesarea informațiilor și tinde să scadă la persoanele cu Alzheimer.
Deși cercetătorii au descoperit că evenimentele de viață stresante în copilărie și mijlocul vieții erau asociate cu "markeri biologici" ai Alzheimerului (amiloid și tau anormali), nu au găsit nicio asociere între evenimentele stresante și reducerea substanței cenușii, potrivit Study Finds.
Vezi și: Dieta care topește grăsimea în doar două săptămâni și stimulează metabolismul
Prezența markerilor bolii Alzheimer ar putea indica faptul că copilăria și mijlocul vieții sunt perioade în care efectele stresului în ceea ce privește substanțele chimice și răspunsurile din creier sunt deosebit de puternice. Copilăria este o perioadă de dezvoltare semnificativă a creierului, iar cercetătorii cred că stresul în această perioadă poate avea efecte de durată, inclusiv creșterea riscului de Alzheimer.
Mijlocul vieții este momentul în care markerii Alzheimerului încep să se acumuleze în creier, așa că acesta ar putea fi motivul pentru care este și acesta un moment vulnerabil. Evenimentele totale de viață stresante au fost de asemenea asociate cu markeri amiloidi, inflamație a creierului și scăderea substanței cenușii, dar numai la cei cu o istorie a tulburărilor psihiatrice.
Aceasta ar putea fi pentru că cei cu tulburări psihiatrice sunt mai susceptibili la efectele negative ale stresului. Sau ar putea fi că cei care experimentează anumite evenimente stresante sunt mai predispuși să fi avut o tulburare psihiatrică. Oricum ar fi, există un potențial crescut pentru cei care experimentează ambele. Evenimentele totale de viață stresante nu au fost legate de markerii Alzheimerului pentru toată lumea.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, diferențele dintre bărbați și femei în relațiile dintre evenimentele stresante de viață și markerii Alzheimerului. Evenimentele totale de viață stresante au fost asociate cu o substanță cenușie redusă la femei, dar nu și la bărbați. În contrast, evenimentele totale de viață stresante au fost asociate cu markeri tau la bărbați, dar nu și la femei.
Aceste diferențe ar putea fi legate de diferențele în modul în care bărbații și femeile răspund la stres. Bărbații și femeile răspund diferit, atât psihologic, cât și biologic. De exemplu, în timp ce bărbații au tendința de a se angaja într-un răspuns de luptă sau fugă la stres, s-a demonstrat că femeile au un "răspuns de tendință și prietenie" - îngrijirea copiilor și bazându-se pe rețelele sociale.
Aceste rezultate sugerează că există anumite perioade sau condiții care cresc efectele evenimentelor stresante de viață asupra schimbărilor cerebrale legate de boala Alzheimer - cel puțin la cei cu un risc mai mare de boală.
Evenimente stresante - FOTO: Freepik@BillionPhotos
Studiul oferă un eșantion suficient de mare pentru a putea lua în considerare evenimente stresante în diferite perioade ale vieții și, de asemenea, diferențe între grupuri, cum ar fi genul. Identificarea celor cu un risc mai mare în stadii incipiente ar putea face posibilă prevenția prin intervenții timpurii, cum ar fi schimbările de stil de viață.
Există unele limite ale constatărilor. Cercetătorii s-au bazat pe oameni pentru a-și aminti ce și când s-au întâmplat evenimentele stresante - uneori chiar și mulți ani mai târziu. Nu există nici o măsură a cât de stresante au considerat oamenii aceste evenimente. Unele persoane ar putea fi afectate diferit de evenimentele stresante decât altele.
De asemenea, cercetătorii nu pot fi siguri cine a dezvoltat simptome de Alzheimer. Studiul raportează doar markeri fizici timpurii ai bolii, nu diagnosticul.
Din nefericire, cercetătorii arată că nu putem evita evenimentele stresante din viață, dar ne putem concentra pe cum putem reduce efectele negative ale acestor experiențe. Acest lucru ar putea fi făcut în diverse moduri.
O opțiune este să ajutăm persoanele care experimentează evenimente stresante de viață să dezvolte strategii de adaptare, cum ar fi exercițiile fizice, meditația sau să caute ajutorul unui terapeut.
Cealaltă opțiune este să luăm în considerare cum factorii de stil de viață care sunt legați de un risc redus de a dezvolta demență pot ajuta la reducerea efectului evenimentelor stresante inevitabile, poate chiar mulți ani mai târziu.
Continuarea construirii de profile ale diferitelor experiențe care sunt legate de schimbări cerebrale negative ar putea ajuta la identificarea celor care ar beneficia cel mai mult de intervenții sau chiar de tratamente timpurii. Noua generație de medicamente care îndepărtează amiloidul - cum ar fi lecanemab și donanemab - sunt cele mai eficiente în stadiile incipiente ale procesului bolii.
Continuarea acestui lucru pentru a înțelege asocierea dintre evenimentele stresante de viață și dezvoltarea demenței va ajuta la găsirea modalităților eficiente de intervenție timpurie și poate chiar la reducerea numărului de persoane care dezvoltă demență.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
