Deși simptomele de artrită reumatoidă pot să apară și să dispară, boala se înrăutățește în timp și nu dispare niciodată. Tratamentul precoce, agresiv, este cheia încetinirii sau opririi ac...
Artrita reumatoidă este o afecțiune a sistemului imunitar sau o tulburare autoimună, care provoacă inflamarea mucoasei articulațiilor. Poate afecta și pielea, ochii, plămânii, inima, sângele și nervii. Deși simptomele artritei reumatoide pot să apară și să dispară, boala se agravează în timp și nu se vindecă. Tratamentul precoce, agresiv este cheia încetinirii sau opririi ei.
Inflamația articulară din artrita reumatoidă vine cu durere, căldură și umflături. Inflamația este de obicei simetrică, apărută pe ambele părți ale corpului în același timp (cum ar fi la încheieturi, genunchi sau mâini). Alte simptome ale artritei reumatoide includ rigiditatea articulațiilor, în special dimineața sau după perioade de inactivitate; oboseala continuă și febră mică. Simptomele se dezvoltă de obicei treptat, de-a lungul anilor, dar pot apărea rapid pentru unii oameni.
Apare de obicei între vârstele de 30 și 60 de ani, dar persoane mai tinere sau mai în vârstă o pot face. Aproximativ 1% din populația SUA are o astfel de afecțiune, care este de două până la trei ori mai frecventă la femei decât la bărbați. Ai probabilitate amai mare de a face artrită reumatoidă dacă fumezi sau dacă ai o rudă care are această boală.
Oamenii de știință nu știu exact ce declanșează artrita reumatoidă. Unii oameni pot avea un risc genetic pentru aceasta, care este declanșat de o anumită infecție pe care experții încă nu a identificat-o.
Inflamația mucoasei articulațiilor poate distruge cartilajul și osul, deformând articulațiile afectate. Pe măsură ce starea progresează, articulațiile pot deveni dureroase și nu vor mai funcționa.
Artrita reumatoidă poate afecta organele și alte zone corpului decât articulațiile, incluzând:
- Noduli reumatoizi: porțiuni ferme sub piele și în organele interne;
- Sindromul Sjogren: inflamația și deteriorarea glandelor ochilor și gurii; alte părți ale corpului pot fi, de asemenea, afectate;
- Pleurita (pleurezia uscată): inflamarea mucoasei plămânilor;
- Pericardita: inflamația mucoasei care înconjoară inima;
- Anemia: nu sunt suficiente celule roșii sanguine sănătoase;
- Sindromul Felty: nu există suficiente celule albe din sânge. De asemenea, legate de splină mărită.
- Vasculită: inflamarea și distrugerea vaselor sanguine, care poate împiedica aprovizionarea cu sânge a țesuturilor.
Artrita reumatoidă juvenilă este cel mai frecvent tip de artrită la copii. La fel ca artrita reumatoidă la adult, forma dezvoltată de copii provoacă inflamație articulară, rigiditate și leziuni. Pe lângă acestea, ea poate afecta și creșterea copilului. artrita reumatoidă juvenilă este, de asemenea, cunoscută sub numele de artrita juvenilă idiopatică. "Idiopatic" înseamnă că e de cauză necunoscută.
Surprinzator, artrita reumatoidă se îmbunătățește lapână la 80% dintre femei în timpul sarcinii. Probabil va reveni după nașterea bebelușului. De ce se întâmplă acest lucru este neclar, spun specialiștii de la Web MD. Este posibil să trebuiască să faceți schimbări în medicație înainte de a concepe și în timpul sarcinii. Reumatologul va va consilia.
Deoarece simptomele pot să apară și să dispară, diagnosticarea artritei reumatoide în stadiile incipiente este dificilă. Dacă aveți aceste simptomele enunțate mai sus, medicul dumneavoastră poate efectua teste suplimentare ca sa determine:
- Rigiditatea articulațiilor dimineața;
- Umflare / acumularea de fluid în jurul mai multor articulații în același timp;
- Umflarea articulațiilor încheieturii, a mâinii sau a degetelor;
- Aceleași articulații afectate de ambele părți ale corpului;
- Gâlme tari care apar sub piele (noduli reumatoizi).
Dacă medicul dumneavoastră consideră că aveți artrită reumatoidă, vă poate da să faceți teste de sânge pentru a verifica semnele de inflamație în organism. Alte teste comune sunt pentru factorul reumatoid (RF) și "anti-CCP" (peptida anticiclică citrulinată), pe care majoritatea persoanelor cu artrită reumatoidă le au. Cu toate acestea, nu există un singur test pentru artrită reumatoidă.
Radiografiile (razele X) pot ajuta la diagnosticarea artritei reumatoide și pot oferi o bază de comparație mai târziu, pe măsură ce boala progresează. Puteți face, de asemenea, un RMN sau ultrasunete pentru a căuta daune articulare și inflamații.
Deși nu există niciun tratament care să poată vindeca boala, există tratamente care pot reduce inflamația și durerea articulară, pot preveni deteriorarea articulațiilor și pot ajuta la menținerea articulațiilor. Dar trebuie începute cât mai devreme posibil. Medicul va face un plan personalizat de tratament, în funcție de mai mulți factori, incluzând vârsta, articulațiile afectate și cât de gravă este starea pacientului. Acesta va include medicamente și exerciții pentru a întări mușchii în jurul articulațiilor. Unii oameni au nevoie de intervenții chirurgicale.
Medicamentele utilizate pentru tratamentul artritei reumatoide includ medicamente care încetinesc sau opresc boala, steroizii și tratamentele pentru ameliorarea durerii. Este posibil să trebuiască să luați mai multe în același timp. De exemplu, puteți lua un edicament pentru durere și altul pentru a vă proteja articulațiile de alte daune.
Dacă aveți o mulțime de leziuni sau dureri articulare, medicul dumneavoastră vă poate sugera intervenții chirurgicale. Înlocuirea articulațiilor (în special cele de la șolduri și genunchi) este cel mai frecvent tip pentru persoanele cu artrită reumatoidă. Alte tipuri de intervenții chirurgicale includ artroscopia (introducerea unui instrument tubular în articulație pentru a vedea și repara daunele) și reconstrucția tendoanelor.
Unii oameni cu artrită reumatoidă resimt o ameliorare a stării cu alte terapii, dar care au efect limitat. Este vorba de utilizarea compreselor calde și umede, a acupuncturii și a tehnicilor de relaxare. Suplimentele care s-au dovedit a ajută relativ în artrita reumatoidă sunt uleiul de pește, uleiul de semințe de porumb și „gheara de pisică". Discutați neapărat cu medicul dumneavoastră înainte de a lua orice fel de suplimente, deoarece acestea pot provoca reacții adverse și pot interacționa cu medicamentele dumneavoastră.
Cu toate că nu există o „dieta de artrită reumatoidă", multe persoane cu această afecțiune au descoperit că anumite alimente ajuta sau agravează simptomele. Spre exemplu, alimentele bogate în grăsimi saturate (șunca, slănina, friptura, untul) generează inflamație în organism, în timp ce acizii grași Omega-3 din somon, tofu sau nuci pot fi de ajutor. Unii oameni simt că alte alimente - cum ar fi roșiile, citricele, cartofii albi, ardeii, cafeaua și laptele - agravează simptomele artritei reumatoide.
Exercițiile făcute regulat pot ajuta cu articulațiile dureroase. De asemenea, e bine să vă păstrați oasele și mușchii puternici. Alegeți exerciții precum întinderi ușoare, antrenament de rezistență și aerobic cu impact redus (înot, aerobic în apă). Aveți grijă cu orice activitate care pune presiune asupra articulațiilor, cum ar fi jogging-ul sau ridicarea greutăților mari. Când aveți o criză, faceți o scurtă pauză de la exerciții. Dacă nu sunteți activ acum, discutați cu medicul înainte de a începe.
Împachetările cu parafină pot vindeca anumite afecțiuni ale pielii, dar sunt folosite și pentru durerile reumatoidale.
Spondiloza cervicală este o afecțiune a coloanei vertebrale. Află totul despre simptome, tratament și la ce să ai mare grijă.
Descoperă care ar putea fi complicațiile pe termen lung ale artritei reumatoide și care este știința din spatele durerii.
Kinetoterapie - ce presupune și când trebuie să o faci. Cristian Drosu ne-a spus totul despre problemele pe care le rezolvă kinetoterapia și cum scăpăm de operații.
Durerea și disconfortul în jurul articulațiilor pot afecta activitățile zilnice, dar soluțiile sunt mai simple decât ai putea crede.
Osteopenia, densitate osoasă scăzută. Află cum alimentația și un stil de viață activ pot susține sănătatea sistemului osos.
Ce este reumatismul și la ce afecțiuni se referă. Cum îl poți ameliora acasă. Iată câteva sfaturi simple.
Artrita poate fi îmbunătățită prin dietă. Care sunt alimentele ce trebuie evitate în cazul persoanelor diagnosticate cu această afecțiune.
Osteoporoza, cea mai frecventă boală metabolică osoasă care crește riscul de fractură.
Ce trebuie să știi despre osteoporoză. Care sunt simptomele, factorii de risc și când să te prezinți la medic.
Chistul sinovial este o afecțiune prezentă în rândul femeilor adulte, cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani.
Artroza este o afecțiune specifică vârstnicilor, însă este întâlnită și la tineri.
Persoanele cu poliartrită reumatoidă au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta deficiențe cognitive specifice adulților în vârstă.
Osteoporoza, boala sistemului osos. Află de ce scade densitatea osoasă și cum este tratată.
