Scleroza multiplă, noi indicii pentru originea și progresia bolii
2,5 milioane de oameni din lumea întreagă suferă de scleroză multiplă, o boală cumplită a cărei origini sunt încă necunoscute. Cartografierea unui anumit grup de celule, cunoscute sub numele de...
Scleroza multiplă se dezvoltă atunci când celulele albe din sângele sistemului imunitar atacă substanța grasă izolantă cunoscută sub numele de mielină care acoperă fibrele nervoase în sistemul nervos central. Acest lucru interferează cu transmiterea corespunzătoare a semnalelor electrice nervoase și cauzează simptomele bolii. Deși nu se știe de ce sistemul imunitar atacă mielina, un studiu efectuat de cercetătorii de la Institutul Karolinska arată că celulele care produc mielină, oligodendrocite, ar putea juca un rol neașteptat. Oligodendrocitele sunt unul dintre cele mai frecvente tipuri de celule din creier și din măduva spinării.
,,Studiul nostru oferă o nouă perspectivă asupra modului în care scleroza multiplă ar putea să apară și să evolueze. Tratamentele actuale se concentrează în principal pe inhibarea sistemului imunitar, dar acum putem arăta că celulele țintă ale sistemului imunitar din creier și măduva spinării, oligodendrocitele dobândesc noi proprietăți în timpul bolii și ar putea avea un impact mai mare asupra bolii decât s-a crezut anterior", a declarat profesorul Gonçalo Castelo-Branco, de la Departamentul de Biochimie Medicală și Biofizică, din cadrul Institutului Karolinska.
Cercetătorii au arătat ca oligodendrocitele și celulele lor progenitoare de la șoarecii cu scleroză multiplă au multe în comun cu celulele imune. Printre alte proprietăți, acestea pot lua parte la curățarea mielinei care este afectată de boală, pot comunica, de asemenea, cu celulele imune și le determină să-și schimbe comportamentul.
"Vedem, de asemenea, că unele gene care au fost identificate ca fiind cele care cauzează o susceptibilitate la scleroza multiplă sunt active (exprimate) în oligodendrocite și progenitorii lor", a subliniat Ana Mendanha Falcão, primul autor al studiului derulat în Institutul Karolinska.
Studiul a fost realizat utilizând tehnica recent dezvoltată, secvențierea cu ARN cu celule unice, care oferă oamenilor de știință un instantaneu al activității genetice a celulelor unice și, prin urmare, un mijloc mult mai eficient de diferențiere a proprietăților celulelor individuale. Acest lucru a făcut posibil ca cercetătorii să identifice diferitele roluri și funcții ale diferitelor celule. Deși studiul a fost efectuat în mare măsură pe șoareci, unele dintre rezultate au fost de asemenea observate în probele umane.
,,Acum vom continua cu studii suplimentare pentru a stabili rolul jucat de oligodendrocite și celulele lor progenitoare în scleroza multiplă. Cunoașterea ulterioară poate conduce în cele din urmă spre dezvoltarea de noi tratamente pentru boală", e de părere Gonçalo Castelo-Branco.
Potrivit Medicalxpress.com, în Suedia trăiesc aproximativ 18.000 de persoane cu scleroză multiplă și anual. Apar în jur de 1000 de cazuri noi. În România sunt în jur de 10.000 de oameni cu această boală.
Citește despre scleroza multipla și legătura incredibilă cu sarea
-
Ce este uleiul esențial de Ylang-Ylang: 4 beneficii dovedite08.12.2025, 21:32
-
Cine nu ar trebui să consume scorțișoară?08.12.2025, 20:54
-
Ce este mielofibroza: simptome, cauze și cum poate fi tratată08.12.2025, 19:33
-
-
7 motive să bei zeamă de murături în mod regulat08.12.2025, 17:15
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
