Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți? De ce trebuie să renunți
Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți. Află de ce ar trebui să renunți la acest obicei.
Stomatologie în România, aproape inexistentă la copii. 8 din 10 copii români consultați la vârsta de 7 ani au nevoie de aparat dentar, iar 90% dintre aceștia merg tardiv la specialistul...
La capitolul stomatologie, România nu stă deloc bine. La nivel european, între 20-90% dintre copii au carii dentare, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aceste cifre sugerând discrepanțele existente de la o țară la alta. Astfel, în jurul vârstei de 12 ani, unii dintre copiii europeni prezintă deja, în medie, 0,5 dinți afectați de carii dentare, în timp ce alții au 3,5 dinți cariați. Totodată, cea mai mică prevalență a cariilor la copiii europeni de 6 ani este de 17%, iar cea mai mare este de 94%, mai arată datele OMS.
În cadrul acestui gen de analiză se acordă atenție sporită unor variabile precum venitul, educația, genul, vârsta, etnia, ocupația. La capitolul sănătății orale, țările din regiunea de nord și de vest a Europei stau cel mai bine, 50-79% dintre copiii de 5-6 ani având dinții perfect sănătoși, fără nicio carie, conform datelor unei alte analize a Organizației Mondiale a Sănătății axate pe inegalitățile și provocările în domeniul sănătății, pe teritoriul Europei. România, în schimb, se află de partea cealaltă a baricadei, printre țările europene în care mai puțin de jumătate dintre copiii de 5-6 ani au dinții sănătoși.
La nivel național, din păcate, nu se poate vorbi încă despre o abundență în ceea ce privește cifrele statistice relevante asupra situației sănătății orale a copiilor sau a adulților. Această lipsă de context a stat la baza inițiativelor Ortho Institute de căutare a mijloacelor necesare prin care să se obțină o mai bună evidență a cazurilor de copii români cu dinții afectați de carii, dar și cu probleme ortodontice, astfel încât să se poată propune soluții în managementul afecțiunilor respective. În acest sens, o cercetare realizată de institut, la nivel de clinică, a evidențiat că 8 din 10 copii români consultați la vârsta de 7 ani au nevoie de aparat dentar. Mai mult decât atât, 90% dintre copiii care au nevoie de aparat dentar, merg tardiv la specialistul ortodont și tot 90% dintre cei mici care ajung la Ortho Institute au dinții de lapte distruși de carii, triplu față de numărul celor cu probleme similare din țările vestice ale Europei. Carii dentare experimentează și adulții, în proporție de aproximativ 100% dintre adulți, conform specialiștilor. La persoane adulte, prevalența variază, de la 5% la 51%, în funcție de fiecare țară în parte, arată Organizația Mondială a Sănătății.
Profesioniștii din domeniul sănătății orale atrag atenția asupra nevoii de informare legate de implicațiile pe care problemele de sănătate orală, inclusiv cele din sfera ortodonției, le au în dezvoltarea altor boli, atât transmisibile cât și netransmisibile.
„Demersul nostru este unul foarte complex în ceea ce privește sănătatea orală, în special pentru că ne dorim ca populația să știe că problemele dinților se află în foarte strânsă legătură cu starea generală de sănătate a unei persoane. Bolile dentare pot fi pre venite, iar ortodontia, ca disciplină, joacă un rol-cheie în acest proces. Totodată, ne dorim ca și experții să acorde prioritate informă rii pacienților. Populația trebuie să știe că problemele de sănătate orală pot ajunge să fie legate de afecțiuni precum cele cardiace, diabetul, artrita reumatoidă, dar nu numai, precum și că dieta, zahărul, tutunul, consumul de alcool, igiena deficitară și chiar dinții îngrămădiți - toate acestea influențează sănătatea orală, pot fi factori de risc în apariția altor boli grave, ori chiar semne ale unor astfel de boli", explică dr. Ela Bănică, asistent universitar stomatologie la UMF Carol Davila, medic specialist în ortodonție și ortopedie dento-facială, fondatorul institutului.
„Marea majoritate a specialiștilor din sănătate nu cunosc sau ignoră impactul negativ pe care obstrucționarea căilor respiratorii (respirația orală) îl are asupra dezvoltării faciale și fiziologice", notează ea.
Educația populației asupra importanței supravegherii sănătății orale se află în corelație cu prevenția, sunt de părere specialiștii. Altfel spus, dacă populația ar alege să meargă mai des la un control dentar de rutină, sănătatea orală s-ar îmbunătăți și multe dintre problemele dinților ar fi prevenite.
Deși datele sunt mai vechi, un Eurobarometru special publicat în 2010 arata că, la momentul respectiv, doar 34% dintre românii intervievați au mers la medicul specialist în sănătate orală, în ultimul an. Totodată, referitor la motivul ultimei vizite efectuate, 40% dintre respondenții români au apelat la ajutor pentru un tratament de urgență.
Sub umbrela unui demers global pe această temă, specialiștii evidențiază că și afecțiunile ortodontice influențează starea de sănătate a dintilor și îmbolnăvirea lor, motiv pentru care este nevoie ca acestor probleme să li se acorde atenție încă de la vârste fragede.
„Publicul trebuie să privească sănătatea orală global, prin înțelegerea relației cauză-efect. Oricând niște dinți aliniați prost sau strâmbi pot favoriza apariția cariilor, de exemplu. Când privim statisticile legate de problema cariilor, este necesar să le înțelegem din toate perspectivele pentru că, iată, lucrurile sunt conectate. Toate acestea sunt informații esențiale pentru populație, iar adulții au nevoie să știe că, atât ei cât și copii lor, trebuie să meargă periodic la control de specialitate, inclusiv ortodontic, astfel încât orice afecțiune minoră să fie abordată la timp", este de părere dr. Ela Bănică.
Or, dinții strâmbi se numără printre factorii de risc în apariția cariilor și chiar în apariția bolii paradontale severe, după cum avertizează specialiștii. Boala paradontală severă afectează între 5-20% dintre adulții de vârstă mijlocie, respectiv 35-44 de ani, din Europa, și până la 40% dintre persoanele mai în vârstă, de 56-74 de ani, conform OMS.
Federația Europeană de Periodontologie arată că boala paradontală severă este cauzată de bacteriile acumulate sub formă de placă bacteriană și nu este de mirare că dinții strâmbi, înghesuiți, sunt mult mai greu accesibili, făcând igiena corespunzătoare un proces dificil. Deopotrivă cariile dentare cât și boala paradontală severă sunt factorii majori în pierderea dinților, din acest motiv 30% dintre europeni de 65-74 de ani nu mai au dinți naturali, ceea ce le scade semnificativ calitatea vieții, mai precizează datele.
Deși boala paradontală nu se încadrează la boli transmisibile, bacteriile care inițiază boala pot să migreze de la o persoană la alta, potrivit Federației Europene de Periodontologie. Aceeași sursă mai evidențiază și că semnele bolii paradontale pot să fie vă zute, în unele cazuri, și ca semne ale malnutriției sau ale unei boli cronice transmisible precum diabetul3, motiv pentru care sfatul medicului este esențial, la constatarea problemei.
Pe plan economic, România este țara din Europa care cheltuiește cel mai puțin pe domeniul sănătății, în general, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare. Sub 2% din PIB-ul României merge către domeniul sănătății, în România, spre deosebire de cazul unor țări mai dezvoltate, care alocă sănătății între 6-10% din PIB.4 Pe segmentul sănătății orale, în particular, România a cheltuit 0,18% din PNB (produsul național brut) pentru sănătate orală doar în 2010, arată informații publicate pe Platforma Europeană pentru Sănătate Orală. Estimările evidențiază că, în 2020, România va ajunge la 0,28%, un procent mic în comparție cu cel calculat pentru țări mai dezvoltate, precum Germania (26,60%), Italia (16,74%), Franța (11, 67%), UK (11,31%).
Problemele de sănătate orală sunt greu de abordat pe fondul unui climat socioeconomic nefavorabil și al inegalităților, în Europa. Îmbunătățirea cifrelor și a statisticilor în această direcție va fi posibilă doar prin creșterea nivelului de educație în do meniu, prin adoptarea și implementarea unor politici eficiente de prevenție și, foarte important, printr-o informare intensă, sunt de părere experții.
Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți. Află de ce ar trebui să renunți la acest obicei.
Plomba dentară este denumită medical obturație. Există câteva situații în care se recomandă o astfel de intervenție stomatologică.
Cum să scăpăm de frica de dentist și de ce este important să îi ducem pe cei mici la medic, chiar dacă nu au probleme dentare.
De ce nu este bine să sari peste un periaj dentar. Ce se întâmplă dacă seara, în special, nu îți speli dinții. Este absolut dezgustător.
Mituri și adevăruri despre trasul curentului, măselele de minte sau aparatul dentar, demontate de un medic stomatolog.
Medicul Doru Negru a dezvăluit ce suntem făcuți să mâncăm în funcție de forma dinților.
Implanturile zigomatice sunt recomandate chiar și persoanelor care suferă de osteoporoză, însă cu o condiție.
De ce se îngălbenesc dinții. Ce înseamnă dacă ți se îngălbenește un singur dinte și ce probleme indică asta.
Dinți falși, la un click distanță, puteți găsi la o simplă căutare pe Internet. Dar, aflați cum vă pun în pericol sănătatea orală.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Ce este retracția gingivală, care sunt cauzele, simptomele și ce tratament există.
Un medic stomatolog trage un mare semnal de alarmă privind igiena orală a românilor, mai ales a celor din mediul rural.
Dantura nu ține doar de aspectul estetic, ci și de sănătatea generală, iar statistic, unul din trei vârstnici nu mai are proprii dinți.
Stomatologii au dezvăluit adevărul dezgustător despre periuța de dinți.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
Obiceiurile care ne strică dinții le avem zilnic. Unele sunt nu doar nesănătoase, ci și dizgrațioase.
De ce să nu mai folosești scobitorile niciodată. Care sunt riscurile la care te expui și nu a spus-o nimeni până acum.