Bolile autoimune, posibile medicamente pentru tratarea lor

Bolile autoimune sunt acelea care păcălesc sistemul imunitar, activându-l fără să fie nevoie. O serie de cercetări au dus la descoperirea unui inhibitor, care ar putea bloca enzima care declanșează...
Sistemul imunitar este programat să scape corpul de viruși, ori bacterii periculoase, dar precizia lor nu este garantată. La milioane de persoane care suferă de boli autoimune, sistemul imunitar confundă celulele normale cu cele ale „invadatorilor”, determinând corpul să se angajeze într-un comportament auto-distructiv. Această clasă variată de afecțiuni, care include diabetul de tip I, lupusul și scleroza multiplă, pot fi foarte dificil de tratat, scrie medicalxpress.com.
Într-un nou raport publicat în Nature Communications, cercetătorii din laboratorul lui Thomas Tuschl descriu cum au dezvoltat molecule mici, care inhibă una dintre principalele enzime implicate în răspunsurile imune greșite. Această cercetare ar putea conduce la noi tratamente pentru persoanele cu afecțiuni autoimune și, într-un sens mai larg, aruncă o lumină nouă asupra cauzelor autoimunității.
Protecția celulară
La eucariote, ca și la oameni, ADN-ul se află în mod obișnuit într-un nucleu celular sau în alte organe sechestrate, cum ar fi mitocondriile. Deci, dacă ADN-ul se găsește în afara acestor compartimente - în citosolul celulei - sistemul imunitar intră în alertă ridicată, presupunând că materialul genetic s-a scurs dintr-o bacterie sau virus invadator.
În 2013, cercetătorii au descoperit o enzimă numită GMP-AMP sintază ciclică sau cGAS, care detectează și se leagă de ADN-ul citosolic pentru a iniția o reacție în lanț - o cascadă de evenimente de semnalizare celulară care conduce la activarea imunității și de obicei se termină cu distrugerea ADN, eliminând agenții patogeni.
Totuși, ADN-ul citosolic nu este întotdeauna un semn de infecție. Uneori este produsă de propriile celule ale corpului - și cGAS nu face diferența între ADN-ul infecțios și cel inofensiv. Enzima se va lega de un material genetic perfect inofensiv, determinând un răspuns imun chiar și în absența unui intrus. "Nu există specificitate, astfel încât, în plus față de detectarea ADN microbian străin, cGAS va simți, de asemenea, ADN-ul citosolic greșit făcut de gazdă", spune asociatul postdoctoral Lodoe Lama.
Încercări de blocare a cGAS
De la descoperirea cGAS, cercetătorii din laboratorul Tuschl au încercat să-i înțeleagă relevanța clinică potențială. Dacă tulburările autoimune sunt rezultatul unui sistem imun activat eronat, atunci probabil că ei cred că un inhibitor de cGAS ar putea fi utilizat pentru a trata aceste afecțiuni.
Noile molecule dezvoltate se leagă de un buzunar enzimatic cheie pentru inhibarea activității sale și, eventual, pentru a preveni răspunsurile autoimune.
Până în prezent nu există un compus puternic și specific de moleculă mică care să blocheze cGAS în celulele umane, deși cercetătorii au identificat anterior unul care poate face asta în celulele șoarecilor.
În speranța de a completa această diferență, echipa lui Tuschl a colaborat cu Centrul de Resurse de Înaltă Performanță și Spectroscopie al Rockefeller pentru a căuta într-o biblioteci de aproape 300.000 de molecule mici, căutând unul care să vizeze cGAS uman.
Construirea unui blocant
Prin căutarea lor, cercetătorii au identificat două molecule care au arătat o activitate împotriva CGAS, dar acest rezultat a fost doar începutul unui proces lung de dezvoltare a unui inhibitor care ar putea fi utilizate într-un cadru clinic.
Lucrând cu Institutul Tri-Institutional Therapeutics Discovery, cercetătorii au modificat una din schemele lor inițiale pentru a crea trei compuși care au blocat activitatea cGAS în celulele umane, făcându-le primele molecule cu această capacitate. Analiza ulterioară efectuată de cercetătorii de la Centrul de Cancer Memorial Sloan Kettering a arătat cum compușii inhibă cGAS prin introducerea într-un „buzunar„ al enzimei care este cheia activării sale.
Compușii sunt acum în continuare optimizați pentru utilizare potențială la pacienți, cu o concentrare inițială asupra tratamentului sindromului Aicardi-Goutières, o boală genetică rară. Persoanele cu această afecțiune acumulează ADN citosolic anormal care activează cGAS, ducând la probleme neurologice grave. Un medicament care blochează enzima ar avea, prin urmare, o valoare terapeutică extraordinară pentru cei cu boală, care deocamdată dispun de puține opțiuni de tratament.
Aceasta clasa de medicamente ar putea fi, de asemenea, folosite pentru a trata boli mai frecvente, cum ar fi lupus eritematos sistemic și, eventual, bolile neurodegenerative care includ boli inflamatorii, ori boala Parkinsons, spune Tuschl.
În plus, cercetătorii consideră că acești compuși ar putea servi drept instrumente practice de laborator. Oamenii de știință vor avea acum mijloace simple prin care să inhibe cGAS în celulele umane, spune Lama. „Și acest lucru ar putea fi extrem de util pentru studierea și înțelegerea mecanismelor care duc la răspunsuri autoimune."
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
Tratamentul prelungit cu Paxlovid, beneficii în cazul unor pacienți cu long COVID. Ameliorează simptomele
Metapneumovirus, hMPV, particularitate. Ce trebuie să știi despre virusul din China. Lt. col. dr. Ion Ștefan: A generat pneumonii
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.