Un studiu realizat la Universitatea din Birmingham pacienții care au antecedente de boli ale gingiilor, au un risc crescut să dezvolte boli grave, dizabilitante sau chiar...
Cercetătorii de la Universitatea din Birmingham au efectuat un prim studiu de acest fel asupra datelor din registrele medicilor de familie a 64.379 de pacienți care aveau un istoric înregistrat de boli parodontale, inclusiv gingivita și parodontoza (afecțiunea care apare dacă boala gingiilor este lăsată netratată și poate duce la pierderea dinților).
Dintre aceștia, 60.995 au avut gingivită și 3.384 au avut parodontită. Datele medicale ale acestor pacienți au fost comparate cu cele ale 251.161 de pacienți care nu aveau astfel de afecțiuni parodontale. În cadrul cohortelor, vârsta medie a fost de 44 de ani, 43% erau bărbați și 30% erau fumători. Indicele de masă corporală (IMC), etnia și nivelurile de privare au fost, de asemenea, similare între grupuri.
Cercetătorii au examinat datele pentru a stabili câți dintre pacienții cu și fără boală parodontală au dezvoltat boli cardiovasculare (de exemplu, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, demență vasculară), tulburări cardiometabolice (de exemplu, hipertensiune arterială, diabet de tip 2), boli autoimune (de exemplu, artrită, diabet de tip 1, psoriazis) și probleme de sănătate mintală (de exemplu, depresie, anxietate și boli mintale grave) pe o perioadă medie de urmărire de aproximativ trei ani.
În studiul în jurnalul BMJ Open (link direct studiu), echipa de cercetători a descoperit că acei pacienți cu antecedente înregistrate de boală parodontală la începutul studiului aveau un risc mai mare de a fi diagnosticați cu una dintre aceste afecțiuni suplimentare în medie peste trei ani, comparativ cu cei din cohorta fără boală parodontală la începutul cercetării.
Rezultatele studiului au arătat, la pacienții cu antecedente înregistrate de boală parodontală la începutul studiului, că riscul crescut de a dezvolta boli mintale a fost cu 37% mai mare, în timp ce riscul de a dezvolta boli autoimune a fost crescut cu 33% și riscul de a dezvolta boli cardiovasculare a fost mai mare cu 18%.
Pe lângă acestea, riscul de a avea o tulburare cardiometabolică a crescut cu 7%, iar riscul pentru diabetul de tip 2 a crescut cu 26%.
„Sănătatea orală precară este extrem de comună, atât aici, în Marea Britanie, cât și la nivel global. Când problemele orale se agravează duc la o calitate a vieții substanțial mai proastă. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-au știut multe despre asocierea dintre sănătatea orală precară și multe boli cronice, în special sănătatea mintală. Prin urmare, am efectuat unul dintre cele mai mari studii epidemiologice de acest gen până în prezent, folosind datele din registrele de îngrijire primară (medicina de familie) din Regatul Unit, pentru a explora asocierea dintre boala parodontală și mai multe afecțiuni cronice. Am găsit dovezi că boala parodontală pare să fie asociată cu un risc crescut de a dezvolta aceste boli cronice asociate. Deoarece bolile parodontale sunt foarte frecvente, un risc crescut de alte boli cronice pot reprezenta o povară substanțială pentru sănătatea publică”, a explicat Dr. Joht Singh Chandan, de la Institutul de Cercetare în Sănătate Aplicată al Universității din Birmingham, unul dintre autorii principali ai studiului.
Cercetarea a fost finanțată parțial de către Centrul Versus Arthritis pentru Cercetarea Îmbătrânirii Musculoscheletale, de la Universitatea din Birmingham, și susținută de Centrul de Cercetare Biomedicală din Birmingham al Institutului Național de Cercetare în Sănătate (NIHR).
„Una dintre cele mai mari provocări ale artritei, în special afecțiunile autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă (RA), care afectează 400.000 de oameni în Marea Britanie, este aceea de a ști cine are un risc mai mare a dezvolta astfel de afecțiuni și de a găsi modalități de a preveni dezvoltarea acestora. Studiile anterioare au arătat că persoanele cu artrită reumatoidă au un risc de patru ori mai mare de a avea boli gingivale decât persoanele fără această afecțiune și tendința este valabilă și în sens invers. Această cercetare oferă dovezi suplimentare clare despre motivul pentru care profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să fie vigilenți privind semnele timpurii ale bolii gingiilor și modul în care aceasta poate avea implicații cuprinzătoare pentru sănătatea unei persoane, întărind importanța adoptării unei abordări holistice atunci când tratează oamenii”, a arătat Caroline Aylott, Head of Research Delivery, la Versus Arthritis.
Cât de des trebuie să schimbi periuța de dinți sau capul periuței de dinti electrice. Greșeala pe care o fac toți românii.
Descoperă ce metode funcționează cel mai bine când vine vorba de albirea dinților după fumat.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
Această afecțiune extrem de frecventă dublează riscul de AVC. Este una dintre cele mai ignorate afecțiuni.
De ce ne trezim cu respirație urât mirositoare și când trebuie să ne spălăm pe dinți.
Un medic stomatolog trage un mare semnal de alarmă privind igiena orală a românilor, mai ales a celor din mediul rural.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.
Fațetele dentare pot fi un moft, mai mult decât o necesitate. Ce trebuie făcut înainte de a lua decizia îmbrăcării dinților.
Bruxismul este a treia tulburare de somn și are nevoie de tratament pluridisciplinar.
Plomba dentară este denumită medical obturație. Există câteva situații în care se recomandă o astfel de intervenție stomatologică.
Când este mai bine să bei cafeaua. Înainte sau după ce te-ai spălat pe dinți.
Când se recomandă aparatul dentar copiilor și de ce trebuie evitat suptul degetului sau al suzetei.
