Bolile infecțioase respiratorii pot deveni o urgență. Vezi când este nevoie de ajuns la Camera de Gardă și când se pot trata acasă.
Odată cu sezonul rece au apărut și afecțiunile respiratorii, virozele sau banalele răceli. În ultimii trei ani, însă, cu toții am urmărit să ne întărim sistemul imunitar numai pentru lupta împotriva Covid-19, fără a lua în calcul și celelalte boli afecțiuni respiratorii, între care și virusul sincițial respirator (VSR).
Numărul mare de cazuri de viroze și infecții cu VSR pun o presiune mare pe sistemul sanitar, în special pentru că cele mai vizate categorii de pacienți sunt cele aflate la extreme, copiii foarte mici și persoanele în vârstă, aflate la risc.
”Ar trebui să privim lucrurile cu mai puțin intrat în panică. Este un sezon rece după o perioadă de pandemie, care acum arată categoric foarte bine (n.r. conviețuirea cu COVID-19). Ce am avut până acum este o situație pe care am avut-o probabil și înainte de pandemie. Ce este acum în plus este, într-adevăr, o circulație a acestor virusuri care este mult redusă. Oamenii nu au venit în contact, totuși se îmbolnăvesc mai ușor sau într-o măsură mai mare.
Totuși, și dacă vorbim de gripă, și dacă vorbim de infecția cu SARS-CoV-2 sau de viroze, cele mai multe nu sunt forme severe. Numai că, într-adevăr, dintr-un număr mare de oameni care se infectează sunt și cei care pot să ajungă să fie internați: ori copiii foarte mici, ori persoanele care sunt de peste 70 de ani, cei care au boli cronice”, a explicat medicul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din București, la Antena 3.
Vezi și: Excesul de proteine, dăunător. Câtă carne este indicată pe săptămână: Duce la obezitate
Având în vedere că multe dintre simptomele celor trei afecțiuni ale sistemului respirator sunt comune, pacienții sau părinții celor mai mici dintre pacienți pot avea dificultăți între a face diferența între acestea.
”De multe ori nu e simplu fără testare. Iar după efectuarea acestora, cu teste de farmacie, acestea pot să fie și pentru COVID-19 și pentru gripă.
Dacă la gripă lucrurile sunt mai simple, pentru că are un diagnostic destul de ușor care se pune clinic, acele dureri musculare și articulare, de senzație că ai fost bătut, și chiar te pune la pat. Febra înaltă poate să fie și în viroze.
Dacă la gripe este mai simplu, când vrei să faci diferența între infecția cu SARC-CoV-2 și o viroză nu este ușor, pentru că multe ori seamănă.
Mai mult de atât, sunt viroze în ultimul timp care au o simptomatologie destul de apropiată de gripă și atunci nu poți să își dai seama”, a mai spus medicul.
De asemenea, acesta a menționat că este foarte important ca pacienții să realizeze când este o urgență și să meargă la Camera de Gardă și când nu.
”În momentul în care respirația se face cu dificultate, indiferent de vârstă, lucru pe care îl știam și în pandemie, în momentul în care respirăm mai greu, starea generală se modifică dintr-odată, pot fi semne că ar trebui să ajung la un consult la Camera de Gardă, la cea mai apropiată.
Dacă însă lucrurile acestea nu se întâmplă, și în general nu se întâmplă, și doar cel mic are febră, poate are niște manifestări digestive, poate ar fi mai bine să luăm legătura cu medicul de familie sau cu medicul pediatru care să ne orienteze. În felul acesta scăpăm de acei timpi lungi de așteptare la Camera de Gardă pentru că într-adevăr spitalele sunt pline și foarte posibil ca și de acum încolo, inclusiv lunile februarie, martie, poate și aprilie, vor fi astfel de probleme”, a mai spus medicul.
Potrivit medicului, ”orice virus poate să ne pună viața în pericol, dacă vorbim de formele severe, de complicații. Acest virus, VSR, care nu este deloc nou și exista și înainte de pandemie, am vorbim mai puțin în timpul pandemie pentru erau restrucțiile și lucrurile erau limitate.
La copilul mic nu e vorba doar de bronșiolită, este vorba și de otită, de afectare pulmonară, chiar pneumonie, chiar și de insuficiență respiratorie, cei mici ajung chiar și la terapie intensivă, chiar dacă se întâmplă rar.
Important este să ajungă la timp, pentru că lucrurile se rezolvă. Și atunci este important ca un copil de 2-3 ani, în momentul în care astfel de probleme să ajungă la o Cameră de Gardă și să fie internat”, a mai spus dr. Marinescu.
În ceea ce privește partea de prevenție, medicul susține că trebuie să respectăm regulile pe care le-am avut în perioada pandemiei.
”Evitarea zonelor aglomerate, faptul că nu vii în contact cu o persoană care are o simptomatologie, că în momentul în care ai copilul bolnav nu îl trimiți la școală, că adultul nu merge la serviciu, că încercăm în perioada de sărbători să evităm acele spații închise unde riscul de transmitere este mare, și nu vorbim doar de COVID-19, cred că sunt lucru de bun simț. Nu trebuie să oblige nimeni, nu trebuie să ne spună cineva ce avem de făcut. Știm foarte bine”, a mai spus medicul, adăugând că statul acasă, dacă avem simptomatologie, este ”o regulă de aur”.
În ceea ce privește administrarea unui tratament naturist în cazul infecțiilor respiratoare, medicul afirmă că acestea ne pot ajuta doar în remedierea simptomelor, însă nu și dacă este nevoie de un tratament cu antibiotic, în situația unei infecții bacteriene.
”Dacă vorbim de lucruri pe care să le facem pe moment, să rezolvăm febra, să rezolvăm tusea, sunt multe medicamente naturiste care ne pot ajuta și au avantajul că au mai puține reacții adverse. Însă, atenție, important este să nu trecem pe lângă diagnostic și în momentul în care chiar avem o urgență nu ne ajută niciun remediu naturist în așa fel încât să nu mergem la spital”,a mai spus medicul, precizând în același timp că nu este târziu să ne mai vaccinăm antigripal, chiar dacă suntem deja în luna decembrie.
”Din momentul în care ne vaccinăm, avem aproximativ 2 săptămâni până avem efectul maxim. Sezonul gripă, dacă ne uităm în anii dinainte de gripă, înseamnă inclusiv luna aprilie. Deci fără discuție că putem să o facem, iar cazurile de gripă, în număr mare, de acum încolo vor încep”, a mai spus medicul Marinescu.
Cum îți dai seama cât de sănătoși sunt plămânii tăi.
Care sunt efectele poluării aerului asupra aparatului respirator, dar și asupra întregului organism.
Care este diferența între insuficiența respiratorie acută și cea cronică și ce afecțiuni le pot declanșa.
Acest tip de cancer este deseori diagnosticat în stadii avansate sau atunci când deja există și metastaze.
Dacă stai în ploaie, nu răcești. Ce se întâmplă, de fapt și ce legătură are ploaia cu riscul de a răci.
O dietă săracă în grăsimi poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, în special la fumători, potrivit unui nou studiu.
Acest tratament pentru BPOC este eficient în cazul pacienților în cazul cărora nu funcționează medicamentele inhalate standard.
Această combinație de vitamine crește riscul de cancer pulmonar. Are efecte negative și asupra cardiacilor.
Această investigație depistează leziunile pulmonare de dimensiuni mici.
Testul care depistează cancerul pulmonar. Detectează chiar și tumorile invizibile.
Acesta este un semn care nu trebuie ignorat, deoarece poate semnala cancerul, o afecțiune care ucide anual zeci de mii de oameni.
