Bullyingul în copilărie, risc de suicid în viața de adult

Bullyingul este cunoscut în întreaga lume, iar copiii, victimele acestui fenomen de intimidare sau agresiune, resimt efectele chiar și în viața de adult.
Depresia, dorința de a-și face singur rău și ideea de sinucidere sunt mai proeminente la adulții de la începutul vârstei de 20 de ani, dacă au fost agresați sau intimidați acasă și la școală, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Warwick.
Ei subliniază că este necesară o intervenție pentru educarea oamenilor pentru a reduce fenomenul numit „bullying”.
Studiile anterioare au identificat că intimidarea sau agresiunea dintre frați are un efect asupra sănătății mintale în adolescență, însă cercetătorii profesorii Dieter Wolke și dr. Slava Dantchev au descoperit cum copii care au fost victime a fenomenului numit bullying, în special când agresorii erau frați și prieteni, sunt mai predispuși să-și facă rău singuri.
În lucrarea publicată în revista Frontiers in Psychiatry, cercetătorii arată că există un efect de lungă durată al bullyingului, atunci când cel care îl intimidează pe copil este frate. Efectul pe termen lung poate duce la tentative de sinucidere și depresie la adultul tânăpr, sau dorința de a-și face singur rău.
Efectul pe termen lung, mai sever cand agresiunea e din partea fraților
Folosind datele unui studiu, ei au putut să arate că copiii care au fost intimidați (bullied) de frați au avut mai multe probleme de sănătate mintală la vârsta adultă. Dacă au fost, de asemenea, intimidați de colegi, acest risc a foast, de asemenea, mare.
Participanții au fost solicitați să se autoraporteze la intimidare la vârsta de 12 ani, în timp ce depresia, anxietatea, ideea de sinucidere și auto-vătămarea au fost evaluate la 24 de ani.
Dintre 3.881 de tineri studiați, s-a constatat că 31,2% au experimentat intimidări de către o soră. Dintre cei care au devenit atât victime, cât și frați intimidați, 15,1% au fost diagnosticați cu depresie clinică, 35,7% au avut ideea suicidului și 16,1% au avut tendințe de a-și face singuri rău, iar 4,9% au avut intenția de sinucidere.
Risc dublu de suicid
Cei care au suferit agresiuni de genul bullying din partea fraților sau a colegilor au avut un risc dublu de a dezvolta depresie clinică și suicid.
Dr. Slava Dantchev de la Universitatea din Warwick și Universitatea din Viena a declarat: "Acesta este primul studiu care arată că bullyingul fratern are efecte adverse asupra sănătății mintale la vârsta adultă, când frații nu mai locuiesc împreună.
Profesorul Dieter Wolke, de la Departamentul de Psihologie de la Universitatea din Warwick, comentează: „Întrucât intimidarea dintre frați începe adesea atunci când copiii sunt mici, va fi important să educăm și să ajutăm părinții să facă față și să reducă bullying-ul dintre frați în copilărie timpurie. Acesta este un domeniu care a fost complet trecut cu vederea în furnizarea sănătății mintale și în sprijinul părinților "
-
Semne timpurii de infarct pe care mulți le ignoră18.09.2025, 22:35
-
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
S-a înființat Federaţia Patronală a Farmaciilor din România18.09.2025, 15:52
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
9 sfaturi pentru a face față trăsăturilor de personalitate narcisistă. Ce impact are narcisismul asupra relațiilor
Descoperă ce efecte poate avea o persoană narcisistă asupra vieții tale și cum să abordezi acest tip de personalitate.
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.