Burnout și brownout sunt două forme de epuizare profesională. Psihologul Gina Dafinoiu ne-a vorbit despre diferențe și cum putem să le gestionăm.
Burnout, o expresie tot mai des auzită în jurul nostru, este un termen ce definește răspunsul organismului la un stres prelungit, în timp ce brownout este un termen mai puțin cunoscut, dar cu impact aproape la fel de mare asupra sănătății ca și burnout-ul.
Burnout și brownout sunt forme de epuizare profesională, iar ambele se manifestă ca o depresie la locul de muncă, cu anxietate și oboseală, precum și cu insomnii sau chiar pierderea încrederii în sine.
Pentru a înțelege mai bine aceste fenomene am discutat cu psihologul Gina Dafinoiu, care ne-a explicat cum se pot diferenția cele două forme de epuizare, dar și care sunt metodele prin care putem să gestionăm noua provocare a societății moderne, de care suferă mare parte dintre angajați.
”Simptomele sunt aproape similare, însă fiecare provine din factori diferiţi. Factorii pot avea legătură cu locul de muncă sau cu trăsăturile de personalitate ale individului.
Nevrotismul poate să fie una dintre trăsăturile de personalitate care determină apariţia unei forme de epuizare profesională. Epuizarea poate să fie fizică sau psihică”, a declarat în exclusivitate pentru DC Medical, psihologul Gina Dafinoiu.
Astfel, potrivit psihologului, burnout-ul se manifestă atunci când ”apare o suprasolicitare la locul de muncă, când persoana respectivă se simte copleşită de volumul de muncă.
Apare o oboseală cronică si nu mai poate face faţă cerinţelor. Concentrarea se diminuează şi rezultatele muncii sunt mai scăzute.
Epuizarea fizică şi emoţională determină persoana respectivă să nu mai poată continua activitatea într-o manieră benefică. Nivelul de energie scade şi apare senzaţia de frustrare şi neajutorare”, spune psihologul.
De cealaltă parte, brownout-ul, un sindrom mai puțin cunoscut, se manifestă atunci când ”persoana respectivă simte că nu mai are nicio motivaţie să meargă la serviciu, simte că nu are niciun rost să îşi atingă obiectivele propuse, îşi pierde efectiv interesul faţă de munca sa, dar şi de colaborare cu ceilalţi. Se distanţează de ceilalţi şi devine singuratic. Apare dezamăgirea şi descurajarea”, mai spune psihologul.
Recunoașterea semnelor vă poate ajuta să înțelegeți mai bine dacă stresul cu care vă confruntați are un impact negativ asupra voastră. Iată câteva semnele care trebuie să fiți atenți:
- probleme gastrointestinale;
- tensiune arterială ridicată;
- scăderea imunității (vă îmbolnăviți mai des);
- dureri de cap recurente;
- probleme de somn;
- probleme de concentrare;
- stare de spirit depresivă;
- sentiment de inutilitate;
- pierderea interesului sau a plăcerii;
- idei sinucigașe;
- oboseală, notează VeryWellMind.
Semnele importante care pot indica sindromul de brownout, includ:
- lucrați multe ore, dar fără niciun interes real pentru munca voastră;
- aveți senzația că nu terminați niciodată sarcinile. Întotdeauna sunt mai multe de făcut;
- nu mai știți încotro se îndreaptă cariera voastră și nu luați decizii importante;
- vă folosiți de orice scuză pentru a nu te prezenta la birou;
- o durere de cap devine o migrenă și o răceală este întotdeauna gripă;
- vă verificați e-mailurile, la trezire, dar și înainte de culcare. Telefonul mobil este o extensie a voastră, în vacanță, weekenduri sau la evenimente private;
- viața de familie nu mai este ceea ce a fost odată, interesele dinafara orelor de program par să fie uitate ori neglijate;
- din punct de vedere fizic, ați început să suferiți. Nu mai sunteți în formă, măncați junk food, nu dormiți suficient și ați renunțat să mai faci exerciții fizice, chiar și banala plimbare pe jos;
- nu vă urâți șeful, dar acesta este capricios și imprevizibil. Nu știți niciodată dacă îi va plăcea sau nu o anumită lucrare;
- v-ați pierdut simțul umorului și aveți o tendință de agresivitate pasivă, arată NZHerald.
În ceea ce privește gestionarea epuizării, atât fizice, cât mai ales mentale, psihologul are și câteva sfaturi, iar pentru a le putea pune în practică este necesar ca persoanele afectate să aibă susținere din partea celor apropiați.
”Este foarte important ca factorii de menţinere să fie eliminaţi, de aceea este recomandat ca persoana care suferă de burnout să schimbe locul de muncă sau mediul în care îşi desfăşoară activitatea să fie unul de lucru suportiv.
De asemenea, are nevoie să îşi seteze limite, să evite suprasolicitarea, să îşi dezvolte anumite abilităţi de adaptare, să se odihnească suficient, să facă mişcare sau un sport, alimentaţia să fie una sănătoasă.
Pentru o persoană care suferă de burnout este de recomandat să aibe suport social, dar şi emoţional”, spune psihologul, cu privire la gestionarea burnoutului.
Legat de brownout, măsurile nu sunt la fel de radicale, însă la fel de importante, mai mult, vizează și implicarea angajatorului.
”Atunci când o persoană ajunge la brownout este recomandat să înceapă să reducă orele de lucru ca să nu ajungă totuşi la o demisie.
Această persoană care este descurajată şi dezamăgită are nevoie de susţinere, de încurajare, de suport. Pentru o mai bună gestionare se recomandă şi implicarea angajatorului, de aceea este bine să se discute despre această problemă cu managerul firmei respective”, a mai spus psihologul, care a precizat că în plus față de aceste măsuri sunt importante odihna, relaxarea, precum și petrecerea unui timp de calitate cu familia sau cu prietenii.
De altfel, psihologul a subliniat, ca o concluzie valabilă pentru ambele situații de epuizare, necesitatea pentru ”începerea unui proces terapeutic”, care este foarte important în astfel de momente.
Tratamentul care înlocuiește terapiile toxice împotriva cancerului. Are precizie de milimetru.
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
