Care este cancerul care nu poate fi prevenit și diagnosticat precoce.
Cancerul care nu poate fi prevenit și diagnosticat precoce este întâlnit în rândul copiilor. Dr. Ana Coliță a vorbit în exclusivitate la DC MEDICAL despre hemopatiile maligne la copii. Dr. Anca Coliță este șefa Secţiei de Pediatrie de la Institutul Clinic Fundeni.
Hematologia pediatrică, ce este
”Este un subiect foarte important, pentru că de peste 27 de ani, din 1996, mi-am dedicat întreaga carieră îngrijirii pacienților cu afecțiuni hematologice maligne. Acest lucru a fost determinat, în primul rând, de existența în cadrul Institutului a unei clinici cu tradiție în acest domeniu, clinică care și-a început activitatea prin profesorul Nicolau și a fost apoi continuată de către domnul profesor Goldiș.
Hematologia pediatrică este o ramură foarte grea a medicinei, în primul rând pentru faptul că nu poți trata copilul fără să fi într-un contact foarte bun cu familia. Este foarte important să realizezi o echipă care să funcționeze foarte sudat, pe perioada foarte îndelungată a acestui tratament, pe o perioadă îndelungată. Este o particularitate a medicinei pe care o practicăm, faptul că pacienții urmează protocoale terapeutice care durează, în medie, pentru formele de leucemie acută între 2 ani și jumătate – 3 ani, după care sunt monitorizați constant, la intervale regulate încă 5 ani.
Practic, ajungem să avem o relație foarte strânsă cu pacienții noștri și trebuie să aibă încredere în echipa medicală, iar noi trebuie să avem încredere în familie, în faptul că respectă cu strictețe recomandările medicale.
Lucrurile s-au dezvoltat extraordinar în ultimii ani. Odată în Fundeni există o clinică foarte mare de Pediatrie și cea mai mare clinic de Hematologie din România. Pentru a susține activitatea, care însumează un număr important de pacienți în fiecare an, a fost necesară dezvoltarea capacității de diagnostic.
Lucrul acesta a constituit o prioritate, astfel încât laboratoarele de diagnostic sunt foarte performante. Dacă în anii 1995 ne rezumam la diagnostic morfologic și alte tehnici de diagnostic nu erau disponibile, ușor, cu ajutorul echipei de flaucitrometrie care a fost condusă de doamna dr. Adriana Dumitrescu, a implementat tehnicile de diagnostic imunofenotipic, primul pas în aprofundarea diagnosticului acestor afecțiuni maligne”, a explicat dr. Ana Coliță, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL.
”Ulterior, au apărut primele informații din citogenetica celulei maligne. Ulterior, a apărut necesitatea introducerii examenelor de biologie moleculară și îmi aduc aminte de primele proiecte pe care le-am realizat în parteneriat cu echipa condusă de regretatul profesor Dini de la Genova, din Italia, care împreună cu profesorul Arion au coordonat un proiect, în care eu am avut un rol destul de important la vremea aceea. Am realizat o punte între clinica noastră și clinica din Genova și cu ajutorul colegilor italieni am început să facem primele examene de biologie moleculară.
Ulterior, cu ajutorul colegilor de la Institutul Național de Medicină Legală am implementat aceste tehnici în România, și apoi, cu sprijinului prof. Coriu și al doctorului biolog Dumitru Jardan lucrurile au fost foarte mult îmbunătățite, astfel încât platforma de diagnostic s-a perfecționat semnificativ.
Este important să înțelegem că în leucemiile acute ceea ce contează cel mai mult este diagnosticul cât mai precis al celulelor maligne. În această afecțiune nu putem vorbi de prevenție sau de diagnostic precoce. Lucrul acesta trebuie surmontat la un moment foarte precis, la care pacientul prezintă semne de boală, iar toate ghidurile europene și toate protocoalele încearcă să găsească o soluție terapeutică care să balanseze foarte mult toxicitatea produselor citostatice pe care le utilizăm, la niște pacienți extrem de fragili cu beneficiile răspunsului terapeutic.
De aceea, terapia adaptată riscului individual a fost o prioritate pentru hematologii pediatri încă din anii 1970 (…) să standardizeze traseul terapeutic dar foarte adaptat riscului individual. Pentru asta este nevoie de un număr cât mai mare de pacienți, pentru a avea concluzii pertinente și cu valoarea statistică”, a mai explicat dr. Ana Coliță.
Leucemiile acute, cel mai frecvent tip de cancer în rândul malignităților hematologice
”Leucemiile acute împreună cu limfoamele reprezintă cele mai frecvente malignități hematologice, dar trebuie să ne gândim, că din fericire, cancerul la copil reprezintă doar 1% din totalitatea cancerelor înregistrate în patologia umană. Cancerul la copil este o boală rară, și deși leucemiile acute limfoblasticele reprezintă 30-35% dintre cazuri, totuși numărul înregistrat anual nu este atât de mare încât să poată permite concluzii coerente din centre relativ mici.
De aceea, onco-pediatrii s-au reunit în grupuri mari de studiu și există un grup american și unul european, grup la care spre mândria noastră am reușit și noi să aderăm. Anul trecut șansa de a fi cooptați ca parteneri într-un program Horizon, în care recădere, cu leucemie acută limfoblastică vor beneficia de cele mai performante tehnici de tratament disponibile.
Nu este vorba numai de medicamente, ci este vorba și de terapiile celulare pentru producerea cărora este nevoie de o tehnologie de vârf și de o forță economic mai importantă.
În Institutul Clinic Fundeni conform datelor raportate la Registrul Național de Cancer al Copilului, se tratează 40% din toate leucemiile acute diagnosticate la această vârstă din țara noastră. Suntem cel mai mare centru de tratament din țara noastră și un centru cu experiență mare, mult mai mare decât alte centre europene și lucrul acesta este datorat numărului mare de paturi pe care îl avem în clinic și care a permis o adresabilitate destul de importantă”, a mai explicat dr. Ana Coliță.
”Terapiile celulare nu mai sunt o noutate. Au fost pentru noi, pentru medicina românească o noutate prin introducerea în anul trecut, a acestui tip de terapie celulară. În străinătate sunt raportate mult mai multe cazuri și sunt mai multe indicații aprobate pentru rambursare.
Terapiile inovatoare s-au impus ca o necesitate în tratamentul leucemiilor acute limfoblastice la copil pentru că toate aceste analize de biologie moleculară au arătat că leucemia la recădere este o boală foarte diferită de ceea ce a fost leucemia la diagnostic.
Uneori, pe parcursul tratamentului și sub presiunea tratamentului și a anumitor medicamente citostatice pe care le folosim în aceste protocoale terapeutice apare o presiune pe clona leucemică și apar niște mutații care conferă rezistență la tratament.
De aceea, analizele genetice reușim o analiză foarte complexă a genomului pacientului cu leucemie acută. Avem un panel de 1500 de gene care sunt analizate. Am avut surprize foarte mari, mai ales când am realizat aceste analize la pacienții cu recădere și am găsit mutații în foarte multe gene despre care știm că sunt asociate cu un prognostic nefavorabil, cu rezistență la tratament.
Este evident că abordarea pacientului la recădere și, mai ales la recăderi multiple, pentru că uneori reușim să obținem o a doua remisiune completă, și a treia remisiune completă, dar la un moment dat, boala, clona leucemică devine rezistentă la tratamentul citostatic.
Pacienții care au primit de-a lungul anilor nenumărate combinații de citostatice, acestea au lezat, pe lângă celula malignă și sistemul imun propriu al pacienților. De aceea, limfocitul T la acești pacienți, despre care știm că este cea mai puternică armă de apărare pe care o avem la îndemână în lupta împotriva agenților patogeni, bacteria, virusuri, dar și împotriva celulelor canceroase este afectat.
S-au imaginat tot felul de soluții pentru a încerca să refacem capacitatea sistemului imun pentru a lupta împotriva celulor anormale. Primele terapii au fost reprezentate de terapiile cu anticorpi monoclonali care s-au îndreptat împotriva anumitor ținte.
Aceste tratamente au avut niște rezultate bune pentru un procent de pacienți. Pentru pacienții care sunt refractari și la imunoterapie s-a încercat și terapia celulară, terapia cu limfocite T, în principiu autologe care sunt recoltate de la pacient și care sunt modificate genetic cu ajutorul unui virus care reușește să introducă în genomul limfocitului T un fragment genic care permite sinteza unei structuri asemănătoare unui fragment dintr-un anticorp.
Limfocitul T modificat genetic va avea capacitatea de a se lega foarte specific de celula malignă. Limfocitele T modificate genetic reprezintă un pas foarte mare în terapia cancerului
În România există un singur centru acreditat, la Fundeni, dar în scurt timp se va mai acredita un centru la Iași”, a mai explicat dr. Ana Coliță.
Divorțul poate fi un nou început. Psihoterapeutul Cristina Iordache explică cum colaborarea cu fostul partener și limitele sănătoase protejează echilibrul adulților și copiilor.
EXCLUSIV
Suportul psihologic în oncologie este esențial pentru pacienți și familiile lor. Psihologii și psihiatrul ajută la gestionarea anxietății, stresului și traumelor generate de diagnostic,...
EXCLUSIV
România încă plătește un preț uriaș pentru un sistem de sănătate reactiv și subfinanțat. Cătălin Radu, director general BMS România, lansează un apel ferm: prevenția și educația...
EXCLUSIV
Până la 9 din 10 femei din România află prea târziu că au cancer de sân. Boala lovește tăcut, dar devastator. Care este cea mai frecventă greșeală.
EXCLUSIV
Tratamentul oncologic salvează vieți, dar pentru mulți pacienți efectele secundare sunt profund invalidante, transformând lupta pentru supraviețuire într-un calvar...
Cancerul colorectal reprezintă una dintre cele mai frecvente forme de cancer, iar depistarea sa în stadii incipiente crește semnificativ șansele de vindecare.
EXCLUSIV
Migrena lovește una din șapte persoane și afectează peste un miliard de oameni, transformând o simplă durere de cap într-o criză care paralizează viața de zi cu zi.
EXCLUSIV
Ce înseamnă cu adevărat dependența și cum o definesc specialiștii. Dr. Adrian Atasiei explică cele 6 criterii esențiale, diferența dintre consumul ocazional și cel compulsiv.
EXCLUSIV
România are viitor în neurochirurgie! Președintele Asociației Europene de Neurochirurgie laudă rezidenții români și anunță: noul spital din Cluj va schimba totul.
EXCLUSIV
Echinocțiul de toamnă, momentul în care ziua și noaptea sunt în echilibru perfect, îți poate influența sănătatea, nivelul de energie și starea emoțională.
CNAS admite că nimeni nu știe câți români vor rămâne neasigurați după 1 septembrie 2025! Totul depinde de coasigurați și de declarația unică la ANAF. Ce trebuie să faci ca să nu rămâi...
EXCLUSIV
La Congresul Național de Cardiologie de la Sinaia, profesorul John Deanfield a explicat pentru DC Medical cum prevenția “cu pași mici” - renunțarea treptată la fumat și schimbări în dietă...