Ce faci cu medicamenele expirate și cu ambalajele medicamentelor. Legea intră în vigoare din ianuarie 2024.
Medicamentele expirate sunt un pericol pentru sănătatea noastră și nu ar trebui utilizate. Atunci când un medicament ajunge la data de expirare specificată pe ambalaj, acesta poate să-și piardă eficacitatea și să devină ineficient.
Mai mult decât atât, anumite medicamente expirate pot suferi modificări chimice care le pot face nocive.
De la 1 ianuarie 2024, medicamentele expirate şi/sau neutilizate vor trebui returnate la spitale, publice sau private, unde vor fi amenajate puncte de colectare.
Motivul pentru care nu ar trebui să aruncați medicamentele direct în coșul de gunoi obișnuit sau să le aruncați în toaletă este legat de impactul asupra mediului și siguranța publică.
Substanțele chimice din medicamente pot ajunge în apă sau în sol dacă sunt aruncate direct în toaletă sau în coșul de gunoi. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra ecosistemelor acvatice și terestre, afectând viața sălbatică și, în cele din urmă, sănătatea umană.
Mai mult, medicamentele aruncate în coșul de gunoi obișnuit pot fi accesate de copii, animale de companie sau alte persoane care pot suferi daune prin ingestia sau manipularea acestora.
"Recent, această problemă am încercat să o rezolvăm și Parlamentul până la urmă a decis să deblocheze legea pe care am inițiat-o în sensul gestionării deșeurilor farmaceutice de la populație.
Ficare dintre noi cred că are acasă o plasă de medicamente expirate. Mai ales în pandemie s-au făcut foarte multe stocuri. S-au făcut stocuri de toate, dar și de medicamente: dacă nu mai găsim, hai să cumpărăm mai multe antiinflamatoare, să cumpărăm, să avem.
Lumea are stocuri și atunci sigur că la un moment dat, de Paști sau când faci curățenie prin casă, vezi că au expirat de 2 ani. Sigur lumea nu știe ce să facă efectiv cu medicamentele", a declarat Adrian Wiener, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii "Dezbateri în Sănătate".
La un moment dat, o farmacie cunoscută a făcut o campanie de strângere a medicamentelor expirate și a deșeurilor periculoase.
"A fost o un gest de responsabilitate societală pe care ei l-au avut din păcate punctual și limitat în timp. Nu deservește constant toată populația.
Acest lucru trebuie însă să devină o practică curentă. Deci medicamentele expirate practic vor fi - până la urmă legea a ajuns în forma în care ele vor fi colectate în recipiente în curtea spitalelor, tuturor spitalelor din România, de unde finanțarea colectării și neutralizării la firmele specialitate va fi finanțată separat de contractul spitalului", ne-a mai spus Adrian Wiener.
"Deci spital oricum are o cantitate de contract neutral, adică are multe cutii, flacoane", a completat Val Vâlcu.
"Și spitalele au contracte deja încheiate cu neutralizatorii, cu cei care preiau deșeuri periculoase. Medicamentele expirate sunt deșeuri periculoase, nu sunt lejeuri menajere. Asta trebuie să înțelegem.
Și legea mai conține și informare a populației în sensul modificării legii CNA, astfel încât după calupurile publicitare la medicamente la televizor să ni se spună medicamentele expirate trebuie returnate către spitale.
Pe ambalajele medicamentelor să scrie explicit medicamentele expirate trebuie returnate,
Medicamentele nu trebuie separate de ambalajul secundar, cel care e în contact direct. Ar trebui ca substanța să ajungă să fie predată în ambalajul original.
Se predau fără birocrație, fără nicio întrebare, efectiv se introduc în acel recipient", a mai spus Adrian Wiener.
"Din ianuarie 2024 legea ar trebui să producă efecte și atunci practic ar trebui Ministerul să facă o metodologie și către spitale prin care să repună, spre exemplu, să pună indicatoare dinspre stradă într-un loc foarte apropiat de intrarea în spitale.
Imediat, poate după intrarea în poartă, și cu prelucrarea personalului de securitate, spui: eu am venit cu medicamente", a mai spus Adrian Wiener.
"Ele trebuie și păzite. Acum se caută prin tomberoane după ambalaje de plastic", a subliniat Val Vâlcu.
"Nu, ele sunt uniidirecționale, deci ele nu mai pot să fie extrase. Sunt recipiente speciale, unidirecționale, care nu pot fi decât într-o direcție și cel care le colectează ulterior sigur desface recipientul.
Toată lumea ar trebui să știe cum ar trebui să arate acest circuit. Vine omul, unde e ăla, ce fac după aceea cu medicamentele. Lucrurile trebuie aranjate, trebuie pregătit.
Ideal și recomandarea Comisiei Europene este ca această acoperire a costurilor să fie pe baza principiului responsabilității extinse a producătorului, în baza unui microtimbu verde pe care să-l plătească producătorul pentru fiecare cutie vândută.
Așa e firesc, așa e și la baterie, așa e și la cauciucuri. Producătorul este cel care trebuie să se asigure de întreg ciclul dacă respectivul produs ajunge în zona de deșeu.
Asta este principiu firesc aplicat în toată Uniunea Europeană pentru toate deșeurile periculoase.
E, la noi, iată că lucrurile între timp a fost degrevată industria de acest aport firesc, cum spun și normal, pentru ceva care ajunge la final deșeu periculos și le va plăti statul (...)
Ar fi trebuit depresurizată cumva industria printr-o politică de preț a medicamentului, alta, astfel încât să acomodeze această taxă firească și să fie descărcată de taxele nefirești care sunt. Nimeni n-a zis să mai pui încă o taxă.
Așa era gândită inițial legea și prin Agenția Fondului de mediu să fie gestionată sau finanțată colectarea și neutralizarea medicamenelor expirate, dar până la urmă a ajuns să fie finanțată din FNUASS, care are și el găuri foarte mari", a completat Adrian Wiener.
"Ați spus o frază cheie: Omul vine și aduce. Păi în cazul bateriilor, sigur nu vine și nu le aduce înapoi la magazin, ci le aruncă în gunoi. Există sancțiuni pentru cei care nu vin și nu aduc aceste ambalaje? Unii se duceau înainte să ducă plastic la plastic, sticla la sticlă, fier. Ei se vor duce și cu ambalajele de medicamente sau cu pastilele nefolosite. Există o modalitate de control la groapa de deșeuri?", a întrebat Val Vâlcu.
"Nu în lege nu există sancțiuni. Sigur, conformarea este una voluntară și noi credem că se poate obține prin informare, prin atenționare.
Ar trebui să existe o sortare din ce în ce mai mai semnificativă la groapă, dar încă noi avem foarte mult infringement-ul pe mediu, una dintre ele fiind capacitatea de sortare a deșeului final, care ar trebui practic un pic mai drastic.
13% din plastic, de exemplu, este doar reciclar.
87% practic ajunge ca deșeu menajer în mediu și sigur că e plin și de microplastic.
Da, e o mare problemă și cu conformarea voluntară a noastră, a celor care ar trebui să ne respectăm mediu și unii pe alții, între noi și chestia asta doar în timp și doar cu informare", a mai spus Adrian Wiener.
"În cazul specific al antibioticului, aici riscul este mult mai mare, pentru că se generează microbii rezistenți.
Selectează microbiom, care ulterior transmit acele gene pe orizontală și crește antibiorezistența generală a populației de bacterii din mediu care evident, până la urmă, ajunge în contact cu omul. Inevitabil, evident.
Ar trebui să fie o diferență și poate în cazul specific al ambalajelor de antibiotic poate să le ducă totuși înapoi la farmacie, să existe un registru, mai ales că acum ne informatizăm, ne digitalizăm.
Făcând circuite separate, riscăm să confuzionăm, nu-mi dau seama. Poate că în timp este o idee de a creea un circuit separat pentru antibiotice, citostat", a conchis Adrian Wiener.
Vezi mai multe în video:
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Acest truc te scapă instantaneu de mirosul de prăjeală din casă.
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
Medicina regenerativă revoluționează tratamentele moderne prin puterea oxigenului, de la vindecarea celulelor la reducerea inflamațiilor.
