"Este o metodă de manipulare absolut perfectă. După anul 2035 miliarde de locuitori ai planetei, din cauza zgomotului, vor fi hipoacuzici și vor avea nevoie de proteze...
Într-o lume tot mai zgomotoasă, expunerea contantă la zgomot devine o problemă de sănătate publică tot mai greu de ignorat.
De la traficul urban, la echipamentele industriale, concerte, dispozitive audio personale și chiar și muzica din mall, suntem înconjurați de un nivel de zgomot care ne poate afecta grav sănătatea auitivă.
Expunerea prelungită la zgomote de intensitate mare poate duce la pierderea ireversibilă a auzului, o afecțiune cunoscută sub numele de hipoacuzie neurosenzorială.
Potrivit OMS, peste 1 miliard de tineri din întreaga lume riscă să își piardă auzul din cauza expunerii la zgomot, în special prin intermediul căștilor și al altor dispozitive audio personale.
Nivelul de zgomot se măsoară în decibeli (dB), iar expunerea prelungită la sunete pe 85 de dB poate începe să dăuneze urechii interne.
O conversație normală între 2 persoane se situează în jurul valorii de 60 dB, în timp ce zgomotul produs de traficul intens poate ajunge la 85 de dB sau chiar mai mult.
La un concert, nivelul de decibeli poate depăși 110 dB, suficient pentru a provoca daune după doar câteva minute de expunere.
Foto: Freepik @vladimirpolikarpov
"Eu sunt foarte mâhnit când văd acum muncitorii care lucrează la liniile de tramvai, la canalizare, cu picamerul acela care are un zgomot de peste 100 de decibeli.
Ăsta este deja periculos pentru auz. După 8h fără atenuarea zgomotului, după un an de zile, omul ăsta devine hipoacuzic și trebuie să se protejeze auditiv.
Deci este absolut o cheltuială. Un aparat auditiv costă 5.000 lei, în timp ce două căști din alea pentru mascare costă 100 lei", declarat medicul Dorin Sarafoleanu pentru DC Medical.
"Haideți să ne ducem la cel mai frecvent întâlnit job... la vânzători. S-a descoperit că e o tehnică de manipulare veche, cunoscută: zgomotul. Muzica perturbă gândirea, încurajează consumul, deci nu mai e atent consumatorul, păcălești clientul mai ușor. Păi cred că sunt spre 100 de decibeli într-un mall și acolo, vânzătorii, stau 12 ore. Se bate muzica de pe hol cu muzica din magazine, cu vacarmul oamenilor. Mall-urile alea sunt niște cutii de tablă în care rezonează sunetul", a mai spus jurnalistul Val Vâlcu.
"Observația e foarte pertinentă și mă bucur că mi-ați spus această problemă. Din tot ce mi-ați spus ați omis o singură problemă… nasul, mirosul. Ce se întâmplă în mall pentru manipulare?
Este această muzică care atrage mai ales tinerii și îi ține acolo. După aceea, ei au aranjat să fie niște mirosuri atrăgătoare care să se asambleze cumva, să se armonizeze cu această muzică și după aia îți pune niște restaurante acolo în așa fel încât să stai cât mai mult în mall-ul ăla, să mai și mănânci ceva și eventual să cumperi un fleac.
Este o metodă de manipulare absolut perfectă pe care noi o dorim prin această cultură a mall-ului", a declarat medicul Dorin Sarafoleanu.
Foto: Freepik @dasun404malaka
"Statul care va plăti protezele auditive acelor vânzătoare, da, n-are niciun cuvânt de spus. Dacă la șantierul naval este măsurat nivelul de zgomot, la mall nu măsoară nimeni decibeli", a mai spus jurnalistul Val Vâlcu.
"Dar nu numai la mall, ci și pe stradă. La noi claxonatul este o modă. La noi zgomotul motocicletelor care ajung la peste 100 de decibeli, ținute în mijlocul orașului, de asemenea.
Vreau să vă spun că niște studii făcute la Harvard tocmai de predicție, au arătat că după anul 2035 cel puțin 3,5 miliarde din locuitorii planetei, din cauza zgomotului, vor fi hipoacuzici și vor avea nevoie de proteze auditive.
Acum, de ce nu se iau măsuri?
Probabil că sunt mai convingători fabricanții de proteze și așteaptă să le vândă", a mai spus medicul Dorin Sarafoleanu.
Daunele provocate de zgomot la nivelul auzului apar, în principal, la nivelul celulelor ciliate din urechea internă, care transformă undele sonore în semnale nervoase interpretate de creier.
Expunerea repetată la zgomot intens poate deteriora sau distruge aceste celule, care nu se regenerează.
Odată pierdute, capacitatea de a auzi anumite frecvențe scade sau dispare complet, ceea ce poate duce la dificultăți de comunicare și o calitate scăzută a vieții.
Pe lângă pierderea auzului, expunerea la zgomot poate duce și la alte probleme precum tinitusul (senzația de țiuit în urechi), stresul, tulburările de somn și chiar problemele cardiovasculare.
Stresul indus de zgomot crește nivelul de cortizol, un hormon asociat cu răspunsul la stres, care poate afecta inima și sistemul circulator.
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
