Cercetătorii de la Centrul de Științe ale Sănătății al Universității de Stat din Louisiana au descoperit că un anumiți compuși numiți elovanoizi, care sunt mesageri chimici bioactivi din acizii grași...
Cercetările efectuate la LSU Health New Orleans Neuroscience Center of Excellence (Centrul de Științe ale Sănătății al Universității de Stat din New Orleans, Louisiana) spun că acești compuși numiți Elovanoizi, descoperiți în 2017, pot bloca efectiv și eficient intrarea noului coronavirus care provoacă COVID-19 în celulele pulmonare și chiar le protejează de el. Descoperirea lor a fost publicată online în jurnalul de specialitate Scientific Reports (link direct studiu).
„Deoarece compușii protejează împotriva deteriorării creierului și a retinei ochiului, iar virusul COVID-19 dăunează în mod clar plmânilor, experimentul nostru a testat dacă aceiași compuși au și efect protector”, a notat dr Nicolas Bazan, dr. LSU Health New Orleans Neuroscience Center și autor principal al studiului.
Echipa de cercetare a testat Elovanoizii (ELV) pe țesuturile pulmonare infectate de la un bărbat în vârstă de 78 de ani, în culturi pe placă Petri. Ei au descoperit că ELV-urile nu numai că au redus capacitatea proteinei SARS-CoV-2 de a se lega de receptori și de a intra în celule, dar auși declanșat și producerea de proteine antiinflamatoare de protecție care contracarează daunele pulmonare.
Oamenii de știință au arătat că ELV-urile au scăzut producția de ACE2. ACE2 este o proteină aflată la suprafața multor tipuri de celule. Receptorii ACE2 acționează ca niște încuietori pe celule, iar proteinele de vârf ale SARS-CoV-2 acționează ca niște chei care deschid aceste încuietori, lăsând coronavirusul să intre în celule pentru a se multiplica rapid Cercetătorii au demonstrat, de asemenea, pentru prima dată, că celulele alveolare sunt dotate cu căi pentru biosinteza ELV-urilor.
„Deoarece SARS-CoV-2 afectează mucoasa nazală, tractul gastro-intestinal, ochiul și sistemul nervos, descoperirea potențialului protector al ELV extinde sfera observațiilor noastre dincolo de plămâni” adaugă dr. Bazan. „Rezultatele noastre oferă o bază pentru intervenții pentru a modifica riscul de boală, progresia și protecția plămânului de COVID-19 sau alte patologii (inclusiv unele tipuri de pneumonie)”.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
