Din 2006 până acum peste 1.500 de modificări au fost aduse la Legea reformei în sănătate, respectiv la cele 900 de articole din Legea 95. Potrivit conf. dr. Florin Buicu, președintele Comisiei pentru Să...
Actele normative legate de sănătate ajung pe masa sa, pentru că doctorul-deputat Corneliu Florin Buicu este președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților. Invitat la INterviurile DC MEDICAL, conf.univ.dr. Corneliu FLorin Buicu a spus că una din marile probleme pe care le are sistemul de sănătate din Româna este lipsa de predictibilitate, care în opinia sa afectează modul de organizare a furnizorilor, politicile pe care le adoptă toți cei care sunt implicați în domeniul sănătății, dar și bugetările pe perioade mai lungi.
„Sistemele de sănătate trebuie să-și stabilească niște obiective, iar abordarea în domeniul politicilor publice în domeniu sănătății trebuie să aibă definită o perioadă mai lungă de timp, 5-10 ani minimum, iar obiectivele să fie smart. Pornind de la definirea acestor obiective se trece la pașii următori pe care sistemul de sănătate să-i adopte. Toată lumea știe că afecțiunile cardiovasculare sunt pe primul loc ca și cauză a mortalității în România, urmează afecțiunile cerebrovasculare, diabetul, cancerul. Pentru aceste prime zece diagnostice mari ar trebui definiți niște termeni, apoi în perioada de 10 ani să reducem incidența, mortalitatea în cazul bolilor cardiovasculare, cerebrovasculare cu 25%, ulterior definind practic măsurile care trebuie luate pentru fiecare din aceste obiective. Prin această modificare de viziune consider că putem ajunge să ne îndeplinim niște obiective foarte clare, iar în momentul în care sistemul de sănătate merge la Finanțe să ceară mai mulți bani, să poată să ceară pe obiective ușor de definit și îndeplinit”, a declarat conf. dr. Florin Buicu.
Obiectivele trebuie să fie specifice, măsurabile, adaptate la ceea ce se dorește, rezonabile și să aibă un termen de aplicare definit. Un exemplu de obiectiv inteligent l-a care s-a referit deputatul este cel prin care România își propune să reducă sau să nu mai aibă până în 2030 pacienți cu tuberculoză.
În ceea ce privește reforma în sistemul medical, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților a precizat că sănătatea trebuie reformată permanent și updatată nevoilor.
„Reforma în sănătate se produce în fiecare zi și indiferent de cum s-ar numi această lege, indiferent de cine ar fi la guvernare, reforme în sistem au loc zilnic, săptămânal, anual și lucrul acesta e normal. Vorbim de un upgrade al tehnologiilor în domeniul sănătății, de apariția unor medicamente, proceduri diagnostice și terapeutice noi și trebuie introdusă reforma în politicile de sănătate. Practic vorbim de o reformă permanentă în domeniul sănătății", a subliniat dr. Buicu.
În opinia sa, chiar dacă legea are 1.500 de amendamente la 900 de articole, sunt foarte multe prevederi bune care au trecut proba timpului și care au fost aduse pentru a îmbunătăți situația din sistem.
„O mare parte din prevederile din lege sunt actualizate, dar sunt și capitole sau titluri din legea sănătății care au rămas ceva în urmă, de exemplu domeniul transplantului, domeniul resurselor umane, al colegiilor profesionale, domenii care vor trebui sa aiba îmbunătățiri astfel încât sistemul să poată funcționa mai bine", a declarat invitatul, la Interviurile DC MEDICAL.
Deputatul a atras atenția și asupra noilor specializări care au apărut în rândul asistenților medicali după 2006 odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, titulatura nefiind în concordanță cu nivelul de pregătire al acestora.
„Până în urmă cu 15 ani toată lumea era în categoria asistenților medicali, ulterior aceștia s-au specializat și au devenit fiziokinetoterapeuți, tehnicieni dentari etc. Nivelul de pregătire a rămas de asistenți medicali, în schimb titulatura acestor specialiști s-a modificat. A fost una din problemele cu care ne-am confruntat la apariția legii salarizării unitare, în sensul în care noi vorbeam de nivelul de asistență medicală în schimb titulatura din statele de funcții de la nivelul spitalelor era alta: de tehnician radiologie, nutriționist, fiziokinetoterapeut, profesor de cultură fizică medicală, genul acesta de nivele de pregătire diversificate după 2007, care au încurcat într-un fel o abordare unitară", a spus reprezentantul Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.
Potrivit invitatului, aceste decizii au impact foarte mare în rândul specialiștilor din sistem pentru că sunt anumite domenii care au același nivel de pregătire dar au o salarizare diferită.
Mai multe informații puteți afla urmărind emisiunea aici
Noi medicamente vor intra pe lista celor gratuite și compensate, de la 1 noiembrie.
Unde se pierd cele mai multe fonduri din sistemul de Sănătate. Patriciu Achimaș Cadariu, despre exemplul Germaniei.
Ce decizie a luat CNAS, în premieră pentru România.
Cum să ne alegem asiguratorul medical privat. Ce trebuie să știm despre aceste opțiuni medicale.
