Consumul de peşte, corelat cu o personalitate mai sociabilă și mai empatică la copii
Copilul tău mănâncă pește? Un nou studiu arată că micuții care nu consumă pește au această problemă!
Copiii care consumă cu regularitate peşte ar putea fi mai sociabili şi mai buni cu alţi copii, conform unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Bristol şi publicat în ultimul număr al European Journal of Nutrition, transmite marţi DPA, potrivit Agerpres.
Cercetătorii susţin că încurajarea copiilor să mănânce peşte "este probabil să aibă un efect pozitiv asupra dezvoltării copiilor".
Conform acestora, peştele este o sursă importantă de acizi graşi omega-3, seleniu şi iod - despre care s-a demonstrat că joacă un rol important în dezvoltarea creierului şi a funcţiilor cognitive. Cercetătorii au dorit să investigheze dacă există o legătură între consumul de peşte de către copii la vârsta de 7 ani şi orice posibile schimbări cognitive şi comportamentale care apar în intervalul de vârstă între 7 şi 9 ani. Ei au analizat date obţinute de-a lungul timpului de la 6.000 de copii din Anglia.
Cantitatea medie de peşte mâncată în fiecare săptămână este de 123 de grame. Aproximativ 7,2% dintre copii nu au mâncat deloc peşte, 63.9% au mâncat până la 190 de grame de peşte pe săptămână, iar 28.9% au consumat peste 190 de grame de peşte în fiecare săptămână - echivalentul a mai mult de două porţii.
Produsele semipreparate din peşte, aşa cum sunt "fish fingers" sau similare, reprezintă aproape jumătate (46%) din consumul mediu total de peşte.
Ce s-a observat la copiii care nu consumă pește
În cazul copiilor care nu mănâncă peşte este mai probabil să se identifice un "comportament prosocial suboptim", conform noului studiu.
Comportamentul "prosocial" include interacţiuni cu prietenii, altruism şi împărţirea jucăriilor sau gustărilor.
La vârsta de 7 ani, copiii care nu au consumat peşte, prin comparaţie cu cei care au mâncat cel puţin 190 de grame de peşte în fiecare săptămână, sunt cu 35% mai predispuşi să manifeste "un comportament prosocial suboptim". Această tendinţă a crescut la 43% în rândul celor cu vârsta de 9 ani.
Cercetătorii au dorit şi să evalueze dacă există diferenţe cuantificabile de inteligenţă între copiii care mănâncă peşte şi cei care nu consumă acest aliment, dar nu au identificat niciun fel de diferenţe în rândul grupului de copii de 8 ani studiaţi, indiferent de aportul alimentar de peşte.
Conform National Health Services (NHS), "o dietă sănătoasă şi echilibrată" ar trebui să includă cel puţin două porţii de peşte în fiecare săptămână, dintre care una să fie un peşte "gras" - aşa cum este somonul, macroul sau sardinele. NHS îi sfătuieşte pe părinţi să le ofere copiilor cel puţin o porţie de peşte "gras" pe săptămână, dar, "cum peştele gras poate conţine niveluri scăzute de substanţe poluante ce se pot acumula în organism, băieţii nu trebuie să primească mai mult de patru porţii de peşte gras pe săptămână, iar fetele nu mai mult de două porţii pe săptămână".
"Atunci când primim sfaturi contradictorii, poate fi dificil să ştim cum este mai bine să procedăm", remarcă Dr. Caroline Taylor, profesor asociat în nutriţie la Universitatea din Bristol. "Studiile noastre anterioare au arătat că consumul de peşte în perioada sarcinii poate avea un efect pozitiv asupra dezvoltării copilului. Acest lucru a fost observat şi în ţările în care se consumă mai mult peşte decât aici (în Anglia), aşa că încurajarea consumului de peşte este probabil să aibă un efect pozitiv asupra dezvoltării copilului. Concluziile noastre care corelează consumul de peşte de către copii cu cea mai bună dezvoltare comportamentală sunt clare şi recomandăm cu putere consumul a cel puţin două porţii de peşte pe săptămână, în conformitate cu recomandările NHS", a precizat ea.
"Sperăm că acest studiu îi va ajuta pe părinţi să le asigure copiilor lor cel mai bun start în viaţă", a adăugat ea.
Cercetătorii au folosit date din cadrul studiului "Children of the 90s" (copiii anilor '90), un studiu pe termen lung ce a urmărit familiile pe măsură ce copiii creşteau în vârstă. Acest studiu a primit recent fonduri suplimentare în valoare de 5,2 milioane de lire sterline pentru a continua să monitorizeze familii din sud-vestul Angliei. Acest studiu a fost demarat la începutul anilor 1990 şi datele adunate în cadrul său au contribuit la mii de noi studii.
Primele semne ale oboselii psihice și cum să le depășim. Ecaterina Bănică: Toată această simptomatologie arată că o serie de valori sunt greșite. Ai nevoie sa le schimbi
EXCLUSIV Cancerul de col uterin, prevenție. Raluca Sîmbotin (MSD Romania): Provoacă 350.000 de decese. Sunt prevenibile
Avertisment OMS: utilizarea prezervativelor a scăzut îngrijorător în rândul adolescenţilor din Europa. "Va fi și mai rău. Accesul la educație sexuală este vital"
EXCLUSIV Protezarea auditivă, costisitoare. Dr. Sebastian Cozma: Cu un Trabant nimeni nu poate face performanță
Stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
EXCLUSIV "Când tatăl meu a aflat că merg la psihiatru, a fost revoltat: Ce să caute fiica lui acolo?! Ce, e nebună?! Numai nebunii merg la psihiatru!"
EXCLUSIV "N-am vorbit cu ai mei două săptămâni, aveam nervi pe ei". Tânără, despre mersul la terapie: A fost incomod să aflu cât bagaj emoțional aveam de la părinți
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
Care sunt zilele fertile la femei? Multe greșesc cu testul în față
EXCLUSIV De ce răcim iarna. Conf. dr. Mihai Craiu: Virusul gripal intră prin nas. Alte virusuri sunt de vreme caldă
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
Care este diferența dintre spermă și lichidul seminal? Ce nu ți-a spus nimeni despre ejaculare
EXCLUSIV Consumatorii de droguri ”sunt niște carcase ambulante, zombi”. Dr. Radu Țincu: Societatea va fi alcătuită din persoane disfuncționale
Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
EXCLUSIV Atrezia căilor biliare, ce este. Dr. Laura Bălănescu: Este o malformație a căilor biliare extrahepatice. Duce inevitabil către ciroză. Se decompensează și ajunge la insuficiență hepatică
Această boală poate să ucidă în doar câteva luni. Diagnosticată precoce, crește șansele de supraviețuire.
Ingredientul comun din alimentele procesate care afectează copilul în sarcină
EXCLUSIV Scorul Apgar: cum se calculează și ce impact are anestezia la naștere. Dr. Cornelia Preda: Este un pic înșelător. Aș spune de anestezia peridurală
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
