Consumul de peşte, corelat cu o personalitate mai sociabilă și mai empatică la copii
Copilul tău mănâncă pește? Un nou studiu arată că micuții care nu consumă pește au această problemă!
Copiii care consumă cu regularitate peşte ar putea fi mai sociabili şi mai buni cu alţi copii, conform unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Bristol şi publicat în ultimul număr al European Journal of Nutrition, transmite marţi DPA, potrivit Agerpres.
Cercetătorii susţin că încurajarea copiilor să mănânce peşte "este probabil să aibă un efect pozitiv asupra dezvoltării copiilor".
Conform acestora, peştele este o sursă importantă de acizi graşi omega-3, seleniu şi iod - despre care s-a demonstrat că joacă un rol important în dezvoltarea creierului şi a funcţiilor cognitive. Cercetătorii au dorit să investigheze dacă există o legătură între consumul de peşte de către copii la vârsta de 7 ani şi orice posibile schimbări cognitive şi comportamentale care apar în intervalul de vârstă între 7 şi 9 ani. Ei au analizat date obţinute de-a lungul timpului de la 6.000 de copii din Anglia.
Cantitatea medie de peşte mâncată în fiecare săptămână este de 123 de grame. Aproximativ 7,2% dintre copii nu au mâncat deloc peşte, 63.9% au mâncat până la 190 de grame de peşte pe săptămână, iar 28.9% au consumat peste 190 de grame de peşte în fiecare săptămână - echivalentul a mai mult de două porţii.
Produsele semipreparate din peşte, aşa cum sunt "fish fingers" sau similare, reprezintă aproape jumătate (46%) din consumul mediu total de peşte.
Ce s-a observat la copiii care nu consumă pește
În cazul copiilor care nu mănâncă peşte este mai probabil să se identifice un "comportament prosocial suboptim", conform noului studiu.
Comportamentul "prosocial" include interacţiuni cu prietenii, altruism şi împărţirea jucăriilor sau gustărilor.
La vârsta de 7 ani, copiii care nu au consumat peşte, prin comparaţie cu cei care au mâncat cel puţin 190 de grame de peşte în fiecare săptămână, sunt cu 35% mai predispuşi să manifeste "un comportament prosocial suboptim". Această tendinţă a crescut la 43% în rândul celor cu vârsta de 9 ani.
Cercetătorii au dorit şi să evalueze dacă există diferenţe cuantificabile de inteligenţă între copiii care mănâncă peşte şi cei care nu consumă acest aliment, dar nu au identificat niciun fel de diferenţe în rândul grupului de copii de 8 ani studiaţi, indiferent de aportul alimentar de peşte.
Conform National Health Services (NHS), "o dietă sănătoasă şi echilibrată" ar trebui să includă cel puţin două porţii de peşte în fiecare săptămână, dintre care una să fie un peşte "gras" - aşa cum este somonul, macroul sau sardinele. NHS îi sfătuieşte pe părinţi să le ofere copiilor cel puţin o porţie de peşte "gras" pe săptămână, dar, "cum peştele gras poate conţine niveluri scăzute de substanţe poluante ce se pot acumula în organism, băieţii nu trebuie să primească mai mult de patru porţii de peşte gras pe săptămână, iar fetele nu mai mult de două porţii pe săptămână".
"Atunci când primim sfaturi contradictorii, poate fi dificil să ştim cum este mai bine să procedăm", remarcă Dr. Caroline Taylor, profesor asociat în nutriţie la Universitatea din Bristol. "Studiile noastre anterioare au arătat că consumul de peşte în perioada sarcinii poate avea un efect pozitiv asupra dezvoltării copilului. Acest lucru a fost observat şi în ţările în care se consumă mai mult peşte decât aici (în Anglia), aşa că încurajarea consumului de peşte este probabil să aibă un efect pozitiv asupra dezvoltării copilului. Concluziile noastre care corelează consumul de peşte de către copii cu cea mai bună dezvoltare comportamentală sunt clare şi recomandăm cu putere consumul a cel puţin două porţii de peşte pe săptămână, în conformitate cu recomandările NHS", a precizat ea.
"Sperăm că acest studiu îi va ajuta pe părinţi să le asigure copiilor lor cel mai bun start în viaţă", a adăugat ea.
Cercetătorii au folosit date din cadrul studiului "Children of the 90s" (copiii anilor '90), un studiu pe termen lung ce a urmărit familiile pe măsură ce copiii creşteau în vârstă. Acest studiu a primit recent fonduri suplimentare în valoare de 5,2 milioane de lire sterline pentru a continua să monitorizeze familii din sud-vestul Angliei. Acest studiu a fost demarat la începutul anilor 1990 şi datele adunate în cadrul său au contribuit la mii de noi studii.
-
-
Alexandru Rogobete, anunț: Criteriile de perfomanță rămân o prioritate24.02.2026, 21:01
-
-
De ce să nu lași televizorul pornit în timp ce mănânci24.02.2026, 19:44
-
EXCLUSIV Cum schimbi gândirea părinților și bunicilor despre psiholog. Radu Leca: Familia poate fi un sabotor. Psihologul e considerat incapabil. E primul ce te ajută să-ți faci curățenie în minte și suflet
EXCLUSIV Daniela Simulescu, despre marea schimbare pe care a simțit-o la terapie: Mi se spunea că toată lumea are probleme. Când am făcut pace cu moștenirea mea, am început să pun preț pe respect
EXCLUSIV HMPV, ce trebuie să știi. Conf. dr. Mihai Craiu: Nu e nimic scăpat de sub control. Acesta e mesajul
EXCLUSIV Laptele matern, minune pentru prematuri. Dr. Cornelia Preda: O cantitate mică de lapte poate să îi dezvolte intestinul. Ia picături de lapte și freacă gurița copilului
Cât și ce mănâncă un bebeluș născut prematur. Cât de important este laptele matern.
Aproape 60% dintre adolescente nu-şi monitorizează sarcina sau o fac abia în ultimul trimestru. Medic: Vorbim de copii care aduc pe lume copii
EXCLUSIV Cum să scapi repede de varicelă: cele 4 metode ușoare. Medicii explică de ce e bine să faci baie la varicelă
EXCLUSIV Ispitele de la Insula Iubirii ajung să dezvolte "tricupluri" în viața reală. Psihologul Radu Leca, avertisment
EXCLUSIV Drogurile, la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu: Sunt foarte ieftine, 7-8-10 lei o doză. Bombe chimice care explodează creierul
Drogurile se găsesc pe piața din România la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Burnout, boala care îți mănâncă ani din viață. Daniela Simulescu: Oamenii ăștia nu mai au viață. Nu le ajunge nici măcar un an să se vindece cu adevărat
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".
Cum recunoști o mamă toxică. Semnele subtile care îți pot marca toată viața
EXCLUSIV Cum recunoști un atac de panică. Cele 13 semne pe care mulți le ignoră
Ce este un atac de panică și cum îl recunoști. Mulți oameni nu știu care sunt semnele, deși experimentează atacul de panică.
Avertisment OMS: utilizarea prezervativelor a scăzut îngrijorător în rândul adolescenţilor din Europa. "Va fi și mai rău. Accesul la educație sexuală este vital"
Roseola Infantum și varicela: ce trebuie să știi despre aceste boli ale copilăriei
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
Cum poți scăpa de burta "mummy tummy". Exercițiul de 10 minute care te ajută să-ți refaci abdomenul
Exercițiul simplu care te ajută să scapi de burtă. Ce este ”mummy tummy”?
EXCLUSIV Tranziția spre maturitate și independență pentru tineri. Ecaterina Bănică, despre presiunea de a reuși: Este nevoie să te cunoști pe tine, să știi cine ești
EXCLUSIV Noua epidemie care ne amenință. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Este rău. Dumnezeu știe ce ne așteaptă
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
EXCLUSIV Scorul Apgar: cum se calculează și ce impact are anestezia la naștere. Dr. Cornelia Preda: Este un pic înșelător. Aș spune de anestezia peridurală
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
EXCLUSIV Investigația esențială pentru nou-născuți. Alice Popa: Lucrurile acestea nu sunt deloc ușoare
Această investigație este esențială în cazul nou-născuților. De acest lucru depinde dezvoltarea creierului lor.
Tipuri de bullying: când cuvintele dor mai mult decât loviturile. Ce trebuie să știi. Diferența dintre bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
EXCLUSIV Panencefalita sclerozantă subacută, boala gravă la care vă supuneți copiii. Dr. Simin Aysel Florescu: E de netratat așa ceva! Apare la 8 - 10 ani de la infecție
EXCLUSIV Etnobotanicele și copiii-dealeri, FENTA legilor românești. Diferența dintre etnobotanice și droguri: Laboratoare din Ucraina, India și China primesc comenzi de droguri pentru noi
EXCLUSIV Principala cauză a anxietății și depresiei. Ramona A. Dumitru: Cei mai predispuși la această tulburare sunt bătrânii
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
