Consumul excesiv de cafea, risc de sănătate precară
Cappuccino, latte sau expresso scurt, cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume. Dar cât este de bună pentru sănătate?
Potrivit unui prim studiu mondial, realizat de Centrul australian de precizie al Universității din Australia de Sud, consumul excesiv de cafea poate dăuna sănătății.
Folosind date de la peste 300.000 de participanți la Biobankul britanic, cercetătorii au examinat conexiunile dintre consumul obișnuit de cafea, instrumentat genetic și o gamă completă de boli, descoperind că prea multă cafea poate crește riscul de osteoartrită, artropatie (boală articulară) și obezitate.
În cercetările anterioare efectuate de profesorul Hyppönen și echipa, șase căni de cafea pe zi au fost considerate limita superioară a consumului sigur.
Expert epidemiolog genetic, profesorul UniSA, Elina Hyppönen, spune că înțelegerea oricăror riscuri asociate cu consumul de cafea obișnuit ar putea avea implicații foarte mari asupra sănătății populației.
„La nivel global, bem în jur de trei miliarde de căni de cafea în fiecare zi, deci are sens să explorăm argumentele pro și contra acestui aspect asupra sănătății noastre", spune profesorul Hyppönen.
"În mod obișnuit, efectele consumului de cafea sunt cercetate folosind o abordare observațională, în care se fac comparații între consumatorii de cafea și cei care nu beau cafea. Dar acest lucru poate da rezultate înșelătoare.
„În acest studiu, am folosit o abordare genetică - numită analiză MR-PheWAS - pentru a stabili efectele adevărate ale consumului de cafea împotriva a 1117 condiții clinice.
„În mod sigur, rezultatele noastre sugerează că, un consumu moderat de cafea este în mare parte sigur.
Dar, de asemenea, a arătat că băutul frecvent de cafea a crescut riscurile a trei boli: artroză, artropatie și obezitate, care pot provoca dureri și suferințe semnificative pentru persoanele cu aceste afecțiuni.
Profesorul Hyppönen spune că prevalența acestor afecțiuni în Australia și în întreaga lume arată cât de importantă este determinarea posibilelor cauze și influențe ale bolilor.
„Consumul excesiv de cafea poate duce la riscuri crescute de anumite boli", spune profesorul Hyppönen.
„Pentru persoanele cu istoric familial de artroză sau artrită sau pentru cei care sunt îngrijorați de dezvoltarea acestor afecțiuni, aceste rezultate ar trebui să acționeze ca un mesaj de precauție.
„În general, organismul trimite mesaje puternice cu privire la consumul de cafea, așa că este imperativ ca indivizii să le asculte atunci când consumă cafea." În timp ce aceste rezultate sunt în multe feluri liniștitoare în ceea ce privește consumul general de cafea, mesajul pe care ar trebui să-l amintim este întotdeauna să consumăm cafea. cu moderație - acesta este cel mai bun pariu pentru a vă bucura și de cafea și de sănătate bună. "
Studiul aici.
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Long COVID, impact asupra creierului
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
