Coronavirus, 200 de mutaţii genetice recurente. Cum se adaptează la gazdele sale umane
O analiză genetică efectuată pe mostre prelevate de la peste 7.500 de persoane care au contractat COVID-19 sugerează că noul coronavirus s-a răspândit rapid în lume la finalul anului trecut şi se...
Un studiu al cercetătorilor de la Institutul de Genetică de la University College London (UCL) a descoperit aproape 200 de mutaţii genetice recurente ale noului coronavirus - SARS-CoV-2 - care, potrivit oamenilor de ştiinţă, demonstrează că acesta poate evolua pe măsură ce se răspândeşte în rândul oamenilor, noteaza Agerpres.
Francois Balloux, profesor la UCL şi cosemnatar al studiului, a declarat că rezultatele demonstrează că o mare proporţie a diversităţii genetice la nivel mondial a SARS-CoV-2 este prezentă în toate ţările cele mai afectate. Acest lucru sugerează că virusul a fost transmis pe scară largă în jurul lumii de la începutul acestei epidemii.
"Toate virusurile suferă mutaţii în mod natural. Mutaţiile în sine nu sunt un lucru rău şi nu există nimic care să sugereze că SARS-CoV-2 suferă mutaţii mai rapid sau mai lent decât era de aşteptat", a explicat Balloux. "Deocamdată nu putem spune dacă SARS-CoV-2 devine mai mult sau mai puţin letal şi contagios", a adăugat specialistul.
Peste 3,68 de milioane de persoane au fost infectate cu noul coronavirus la nivel mondial, iar 256.000 au murit, conform unui bilanţ.
Infecţiile au fost raportate în peste 210 ţări şi teritorii de la primele cazuri identificate în China, decembrie 2019.
Concluziile echipei de la UCL, publicate miercuri în jurnalul Infection, Genetics and Evolution, confirmă că virusul a apărut la sfârşitul anului 2019, potrivit lui Balloux, înainte de a se răspândi rapid pe tot globul.
Studiul nu a putut confirma punctul de plecare exact al epidemiei.
Echipa condusă de Balloux a analizat genomurile a peste 7.500 de mostre de virus de la pacienţi infectaţi la nivel mondial. Rezultatele se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi potrivit cărora virusurile SARS-CoV-2 au un strămoş comun de la sfârşitul anului 2019, sugerând că acesta a fost momentul în care virusul a trecut de la o gazdă animală la om.
Acest lucru înseamnă că este foarte puţin probabil ca virusul care cauzează COVID-19 să fi circulat în rândul oamenilor cu mult timp înainte de a fi detectat pentru prima oară, a spus Balloux.
Un studiu efectuat de cercetători francezi şi publicat la începutul acestei săptămâni a descoperit că un pacient din această ţară a fost diagnosticat cu COVID-19 într-un spital din regiunea Paris la 27 decembrie, cu aproape o lună înainte ca Franţa să confirme primele cazuri.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a afirmat marţi că ''nu este surprinzătoare'' descoperirea în Franţa a unui caz de COVID-19 datând din decembrie, mai devreme decât se credea iniţial că s-ar fi răspândit pe teritoriul acestei ţări, şi a încurajat şi alte ţări să verifice arhivele medicale în căutarea unor cazuri datând de la sfârşitul anului 2019, adăugând că acest lucru va oferi ''o perspectivă nouă şi mai clară'' asupra epidemiei.
Balloux a declarat că cele 198 de mici modificări genetice, sau mutaţii, identificate de studiu, par să se fi produs în mod independent mai mult de o dată. Acestea pot oferi indicii despre modul în care virusul
se adaptează şi pot ajuta în cadrul demersurilor de dezvoltare a medicamentelor şi vaccinurilor.
"O provocare majoră pentru înfrângerea virusurilor este aceea că un vaccin sau un medicament ar putea să nu mai fie eficiente dacă virusul a suferit mutaţii", a precizat Balloux.
"Dacă ne concentrăm eforturile pe părţi ale virusului care sunt mai puţin susceptibile la mutaţii, avem o şansă mai bună de a dezvolta medicamente care vor fi eficiente pe termen lung", a adăugat cercetătorul.
-
-
Vaccinul care ar putea proteja inima. Poate reduce riscul de infarct28.08.2026, 12:00
-
5 alimente pe care să nu le combini cu vitamina D. Pot afecta absorbția28.08.2026, 10:40
-
De ce ai senzația că se învârte patul cu tine28.08.2026, 09:47
-
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
