COVID-19, alăptare: cât de riscantă este când mama e infectată
UNICEF susține alăptarea la sân și în contextul pandemiei de COVID-19 și subliniază importanța contactului apropiat dintre mamă și copil.
UNICEF în România subliniază importanța contactului apropiat și sigur, precum și a menținerii hrănirii exclusive la sân și în contextul COVID-19.
Într-un comunicat de presă, este semnalată importanța hrănirii nou-născuilor la sân, chiar i în contextul pandemiei de COVID-19. Specialiștii menționeză că e importantă respectarea măsurilor de igienă.
„Laptele matern oferă protecție împotriva a numeroase boli și constituie cea mai bună sursă de hrană pentru majoritatea sugarilor. Copiii alăptați au mai multe șanse de supraviețuire și dezvoltare. În contextul COVID-19, nu există nicio dovadă că boala poate fi transmisă prin laptele matern. Prin urmare, femeilor diagnosticate cu COVID-19 li se recomandă să continue alăptarea timpurie exclusivă de la naștere până la șase luni și, apoi, continuarea alăptării până la cel puțin doi ani, cu luarea de măsuri de precauție. Printre acestea se numără inclusiv practicarea igienei respiratorii în timpul alăptării prin purtarea unei măști care să acopere gura și nasul, spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de minimum 20 de secunde înainte și după contactul cu copilul și curățarea periodică și dezinfectarea suprafețelor pe care le-au atins”, se arată în document.
Prin urmare, o mamă diagnosticată cu COVID-19 „ar trebui ajutată să realizeze contactul piele pe piele cu bebelușul ei nou-născut, să îl alăpteze în siguranță și să stea în aceeași încăpere cu el. Când copilul ajunge la vârsta de șase luni, alimentația diversificată și complementară adecvată ar trebui să fie disponibilă, cu respectarea prevederilor menționate legate de igienă”, se ma arată în comunicat.
De asemenea, despre alăptarea copiilor care sunt bolnavi se mai precizează că „ar trebui continuată prin creșterea frecvenței sau a duratei fiecărei mese și în timp ce mama ia măsurile de protecție necesare. În cazul în care bebelușul nu se poate hrăni la sân, mama trebuie ajutată să îl hrănească cu lapte matern exprimat prin muls.
În situațiile în care forma gravă a COVID-19 în cazul mamei sau alte complicații medicale o împiedică pe aceasta să-și îngrijească copilul sau o împiedică să continue alăptarea directă, mamele ar trebui încurajate și susținute să exprime laptele prin muls și să-l copilului în condiții de siguranță, aplicând măsurile de igienă adecvate. Dacă mama exprimă laptele cu mâna, cu ajutorul unei pompe manuale sau electrice, trebuie să-și spele mâinile înainte de muls sau înainte de a atinge orice pompă sau părți ale biberonului și să se asigure că pompa a fost adecvat curățată după fiecare utilizare. Laptele exprimat ar trebui dat copilului folosind un biberon sau o linguriță curate, preferabil de către persoană care nu are simptome ale bolii și cu care copilul se simte confortabil.”
Pe de altă parte, UNICEF nu romandă promovarea substituenților de lapte matern, donațiile de biberoane și tetine, suzete sau donațiile de substituenți de lapte matern în nicio zonă a unităților în care sunt furnizate servicii de maternitate sau neonatale ori de către personalul medical.
„În contextul măsurilor de izolare și a îngrijorării pentru membrii familiei, este de maximă importanță asigurarea disponibilității informațiilor corecte despre sănătate și nutriție tuturor comunităților și părinților.”
Recomandările sunt în concordanță cu Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, recomandările tehnice ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în calitate de agenție ONU specializată în domeniul sănătății, recomandarea OMS și UNICEF privind importanța alăptării exclusive în primele șase luni de viață ale copilului, Inițiativa Spital Prieten al Copilului (ISPC) a OMS și UNICEF sau Cei zece pași pentru o alăptare de succes, politicile UNICEF privind alăptarea și cele dedicate familiei, documentul de sinteză al UNICEF din 2019, Codul internațional de marketing al substituenților de lapte matern, recomandările OMS cu privire la alăptare în contextul COVID-19 și documentului de îndrumare al UNICEF recent publicat privind alimentația copiilor și tinerilor în contextul COVID-19,
-
-
-
-
Pierderea osoasă după un dinte lipsă: ce soluții moderne o pot preveni17.08.2026, 13:55
-
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
COVID-19, evoluție neașteptată
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
