Cercetătorii de la Baylor College of Medicine, Universitatea din Carolina de Sud și alte instituții au identificat fumatul drept un potențial factor de risc pentru infecția cu virusul...
Autorii corespondenți Dr. Christopher I. Amos, director al Institutului de Cercetări Clinice și Translaționale din Baylor, Dr. Guoshuai Cai, profesor asistent la Universitatea din Carolina de Sud și colegii lor au analizat seturi de date ale ARN exprimate în diferite tipuri de țesutul pulmonar, comparând fumătorii actuali și foștii fumători și nefumătorii.
Au privit expresia ACE2, molecula din tractul respirator pe care noul coronavirus o folosește pentru a atașa și a infecta celulele umane, provocând COVID-19. De asemenea, au privit expresia FURIN și TMPRSS2, enzime umane cunoscute pentru a facilita infecția cu virusul care dă COVID-19.
Cercetătorii au raportat în studiul publicat de American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine (link studiu) o creștere cu 25 la sută a expresiei ACE2 în țesuturile pulmonare de la fumători, la persoane care au fumat cel puțin 100 de țigarete în timpul vieții lor, în comparație cu nefumătorii. De asemenea, fumatul a crescut prezența FURIN, dar într-o măsură mai mică în comparație cu ACE2. Expresia TMRPSS2 în plămâni nu a fost asociată cu fumatul. Ei au descoperit, de asemenea, că fumatul a remodelat expresia genică a celulelor din plămâni, astfel încât gena ACE2 a fost mai puternic exprimată în celule goblet (caliciforme), celule care secretă mucusul în scopul de a proteja mucoasele din plămâni.
Efectul semnificativ avut de fumat asupra expresiei pulmonare ACE2, identificat în acest studiu, indică nu numai o creștere a punctelor de intrare pentru virusul care determină COVID-19, ci poate sugera un risc crescut de legare virală și de intrare a virusului în plămânii fumătorilor. Rezultatele oferă informații valoroase pentru identificarea populațiilor potențial susceptibile la infecție.
„Am emis ipoteza că rezultatele mai rele ale infecțiilor cu COVID-19 în regiunile lumii cu un nivel ridicat de fumat pot reflecta factori gazdă", a spus Amos. „Studiile asupra pacienților cu COVID-19 ar ajuta la elucidarea influenței fumatului asupra rezultatelor COVID-19", a mai explicat acesta.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Cum a apărut COVID-19. Ce a declarat FBI despre apariția pandemiei și scăparea virusului din laborator.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Cum poate scăpa un virus din laborator. Adrian Streinu-Cercel, dezvăluire la DC Medical.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
