COVID-19 sau răceală obișnuită: cum faci diferența și când e cazul să mergi la medic
Președintele Societății de Epidemiologie, Doian Azoicăi, a vorbit despre diferența între COVID-19, infecția cu tulpina Delta și răcelile...
Tulpina Delta a virusului SARS-CoV-2 și-a schimbat atât caracteristicile epidemiologice, fiind mult mai contagioasă, cât și caracteristicile clinice, a explicat Doina Azoicăi, președinele Societății de Epidemiologie, la B1 TV. De aseeena,e a a spus că în cazul copiilor,a casta poate avea maniestări atipice.
„Această tulpină Delta și-a schimbat și caracteristicile epidemiologice, fiind mult mai contagioasă, dar și caracteristicile clinice. Repet ceea ce ați spus dumneavoastră, sigur că debutul poate să fie cu manifestări din acestea mai puțin specifice, cu cefalee, cu obstrucție nazală (…), cu strănut, cu disfagie, această senzație de jenă la momentul de deglutiției, dar bineînțeles sunt și persoane care încă mai prezintă fenomene de sub-febrilitate, chiar febră și tuse seacă. Ceea ce este important, de fapt, și ați accentuat și dumneavoastră, suntem în perioada virozelor respiratorii, deci infecțiilor cu alte virusuri respiratorii, și populația ar fi tentată să creadă că e o banală răceală, încât vreau să subliniez că la apariția acestor simptome este foarte importantă testarea, chiar dacă persoanele sunt vaccinate sau nevaccinate, și trebuie să acordăm o atenție deosebită nu numai acestor simptome la adulți, chiar și la copii. Iată, această infecție cu tulpina Delta o întâlnim și în cazul copiilor. La copii este posibil să fie însoțită și de alte manifestări mai puțin tipice pentru fenomenele respiratorii, respectiv manifestări digestive, agitație, pierderea apetitului”, a explicat Doina Azoicăi.
Ea a mai explicat care sunt caracteristicile care ar trebui să ne trimită la medic. „Recomandarea este că, testat sau netestat, la primele simptome trebuie să solicităm opinia medicului de familie, pentru că este cel mai abordabil. Sigur, testarea, care se poate face și ca testare rapidă, și la momentul confirmării infecției, categoric, medicul trebuie să stabilească, în funcție de antecedente, în funcție de profilul pacientului, conduita terapeutică, deci nu trebuie așteptat. Pentru că uneori, după o perioadă din aceasta aparent benignă a simptomelor, poate să urmeze o manifestare bruscă, care mai mult pledează pentru o formă medie sau chiar gravă”.
-
-
-
-
De ce apar, de fapt, cariile dentare: zahărul nu este singurul vinovat08.06.2026, 21:23
-
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Long COVID, impact asupra creierului
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
