Cum arată plămânii afectaţi de COVID. Medic: Fără oxigen, aceşti oameni ar fi murit, cu siguranţă
Este cunoscut faptul că virusul SARS-CoV-2 afectează plămânii. Pneumologul Marius Balea a explicat ce face de fapt acest virus în plămâni.
Medicul pneumolog Marius Balea a prezentat la Antena 3 câteva exemple ale unor pacienți care au avut afectați plămânii de Covid-19. De asemenea, el a vorbit despre revenirea după o astfel de boașă, în care plămâni iau fost afectați în proporție de 80% sau chiar 90%.
"Virusul face o pneumonie virală. Dacă ar rămâne doar atât, lucrurile ar fi extraordinare. Adică, mortalitatea ar fi mult mai mică. După această pneumonie virală există faza inflamatorie a bolii, când practic apare acest dezastru, această <furtună de citokine>", a spus el.
În legătură cu pacienții care aleg să stea acasă, el a explicat că cel mai important este ca aceștia să-și monitorizeze starea. „Până la urmă, asta e cea mai bună atitudine, să stai acasă, dar să stai acasă monitorizându-te. Este foarte important să te monitorizezi. Este foarte important să ştii că cele mai bune şanse ale tale sunt să nu păţeşti nimic. În cel mai rău caz, poate ceva ce te deranjează, dar cu siguranţă, nu ceva grav. Adică să îţi fie un pic greaţă, să te doară capul, să faci febră. Sunt lucruri care trec, lucru pentru care medicaţia, de obicei se găseşte în farmacie chiar şi fără prescripţie: paracetamol. Boala trece şi nici măcar nu contează dacă ai avut o pneumonie de 10-15-20%. Nu are nicio semnificaţie, nici pentru momentul bolii, nici pentru ce va urma”, a mai spus el.
Afectarea severă, foarte rapidă
Medicul a expus apoi o radiografie a unui pacient care a ajuns la spital când avea o afectare pulmonară de aproximativ 30%. „Ai fi putut zice că e bine şi poate merge acasă, că nu are probleme, dar peste trei zile, aşa arătau plămânii lui”, a mai spus el, arătând o altă radiografie în care plămânii erau afectați circa 80-85%. „Sunt nişte zone albe foarte fine. Înseamnă o afectare de 80-85%, în doar trei zile. Majoritatea pacienţilor care au afectare severă o fac foarte repede. Asta e o imagine, dar sunt foarte multe imagini de genul acesta. În situaţia asta, nu a fost suficient oxigenul şi din păcate, cred că a durat aproape o lună, cât am încercat să salvăm acest pacient, nu am reuşit până la urmă”, a spus el.
El a relatat apoi despre modul în care a fost afectat un alt pacient. „Pacientul acesta a venit de la început la noi şi afectarea pulmonară, probabil că e chiar mai mult decât la acel pacient, dar făcând de la început ceea ce trebuie făcut, a plecat acasă cu imaginea a doua. Majoritatea îşi revin. Din ce am vorbit cu pacienţii care au fost la noi şi care au avut forme severe de boală, majoritatea la 3 luni sunt foarte bine. Mult mai bine decât te aşteptai. Adică, nişte oameni care nu se puteau ridica din pat, din culcat în şezut singuri, acum merg pe stradă şi îşi fac cumpărăturile. Fără oxigen în fază acută, aceşti oameni ar fi murit cu siguranţă. Aceşti pacienţi au fost ventilaţi minim invaziv”, a mai spus el.
Când să faci evaluarea medicală, dacă te-ai testat pozitiv
„O chestie importantă, din punctul meu de vedere. Dacă eşti acasă ţi-ai făcut testul, este pozitiv, te simţi bine, nu are niciun rost să îţi faci o evaluare în acel moment. Evaluarea are rost să ţi-o faci dacă îţi scade saturaţia. Dacă începe să scadă saturaţia, dacă eşti o persoană cu mari factori de risc, dacă eşti curios să vezi ce s-a întâmplat în organismul tău, ar avea sens să îţi faci o evaluare, atunci când nu eşti simptomatic, undeva la măcar 7-8 zile de boală, undeva spre ziua 10 de la debutul simptomelor", a mai precizat Marius Balea, medic primar pneumolog.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
