David Robertson, un virusolog la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, susține, în faimoasa revistă Nature, că originea noului coronavirus din China nu ar fi șerpii, cum susține un recent studiu...
Coronavirus, sursa, China. Într-un studiu controversat publicat recent, o echipă de cercetători din China susține că sursa noului coronavirus sunt șerpii. Însă alți oameni de știință susțin că nu există nicio dovadă că acest nou coronavirus poate infecta alte specii decât mamiferele și păsările. "Nimic nu susține că șerpii sunt implicați", este de părere David Robertson, un virusolog la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, potrivit nature.com.
Se știe că agentul patogen responsabil de epidemia din Wuhan face parte dintr-o familie de coronavirusuri, care include virusurile care provoacă sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu, precum și cele din spatele răcelii comune. Cel mai recent coronavirus - cunoscut în prezent sub numele de 2019-nCoV - este cel mai strâns legat de SARS și de virușii asociați care circulă în lilieci.
Mulți oameni de știință bănuiesc că un animal necunoscut care transportă 2019-nCoV ar fi răspândit virusul la oameni în piața de fructe de mare vii și animale sălbatice din Wuhan. "Gazda intermediară este piesa care lipsește din puzzle: cum s-au infectat toți acești oameni?", mai spune virusologul Robertson.
Cercetătorii conduși de Wei Ji, un microbiolog la Școala de Științe Medicale de la Peking University din Beijing, au căutat un semn că 2019-nCoV s-a adaptat oricărei gazde. Plecând de la modul în care virusurile se adaptează noii lor gazde, cercetătorii susțin că două tipuri de șerpi ar fi sursa noului virus: Bungarus multicinctus (kraitul cu multe banduri) și Naja atra (cobra chineză).
Virusologul britanic Robertson consideră puțin probabil ca 2019-nCoV să fi infectat vreo gazdă secundară de animale suficient de mult îmcât să-și fi modificat semnificativ genomul. „Este nevoie de mult timp pentru ca un astfel de proces să fie redat", adaugă acesta. Nu există dovezi consistente de coronavirusuri în alte gazde decât mamifere și Aves (păsări)", opinează Paulo Eduardo Brandão, un virolog la Universitatea din São Paulo, care investighează dacă coronavirusurile pot infecta șerpii.
Echipa de cercetători chinezi nu a răspuns încă la întrebările trimise de jurnaliștii de la Nature privind comentariile apărute în lumea științifică.
Mulți cercetători sunt sceptici că gazda sau gazdele animalelor din 2019-nCoV pot fi identificate fără lucrări pe teren și în laborator. Aceștia mai speră că testele genetice pe animale sau surse de mediu, cum ar fi cuștile și containerele, de pe piața Wuhan vor avea indicii.
Însă, virusologul de la Institutul Pasteur din Shanghai, care a făcut parte din o echipă care a identificat virusuri asociate cu SARS la liliecii dintr-o peșteră din provincia Yunnan din sud-vestul Chinei în 2017, consider că un mamifer ar fi răspânit noul coronavirus: "În mod clar, acest 2019-nCoV este un virus mamifer".
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
