De la ce pacienți se DONEAZĂ. Radu Zamfir, despre "non-heart beating" și LEGEA transplantului

Legea transplantului are nevoie de anumite modificări, în vederea corelării la legislația europeană.
Pe perioada pandemiei s-a observat o scădere a numărului de donatori, datorită realocării resurselor. Treptat, pe măsură ce unitățile de Terapie Intensivă au fost degrevate, numărul acestora a crescut, ”față de 47 de anul trecut până la acest moment sunt 29 de donatori”, potrivit directorului executiv al Agenției Naționale de Transplant, dr. Radu Zamfir.
De altfel, acesta a menționat faptul că în toată perioada de pandemie a existat un centru de transplant solid, specific fiecărui organ în funcțiune.
Mai mult, Radu Zamfir a expus intenția de dezvoltare a unui program de ”non-heart beating donor”, cu două unități pilot, Spitalul Floreasca și Spitalul Sf. Spiridon din Iași, ”acești donatori au nevoie, pentru a fi implementată această procedură, atât de instruirea personalului medical, care va fi primul lucru realizat, cât și anumite modificări legislative care să permită să creeze un context în care să se efectueze aceste prelevări, pentru că, după cum știți există mortalitate pe lista de așteptare și scăderea mortalității este obiectivul nostru principal”, a spus Radu Zamfir, în conferința de presă desfășurată cu ocazia Zilei Naționale a Transplantului.
Întrebat care este categoria pacienților de la care se dorește prelevarea de organe, cu sau fără acordul familiei, dr. Zamfir a făcut câteva precizări.
”Evident că totul se face, în primul rând, cu luarea consimțământului familiei, iar intenția este de a preleva de la pacienți care sunt în stop cardiac, practic, un stop cardiar iresuscitabil.
După ce se epuizează toate resursele prin care acel pacient este resuscitat, se încearcă aducerea lui la viață, din acel moment se poate pune problema de a deveni donator din această clasă 'non-heart beating'”, a explicat dr. Radu Zamfir.
Avem legislație ”corectă și etică”, dar poate deveni depășită
Cât privește legislația în domeniul transplantului, dr. Zamfir susține că trebuie aduse câteva modificări, dar că activitatea actuală funcționează într-un context corect și etic.
”Transplantul este și funcționează conform Legii 95, iar la momentul de față poate ar trebui aduse anumite modificări, dar activitatea funcționează într-un context corect și etic”, a menționat dr Radu Zamfir.
Potrivit medicului Victor Zota, la Ministerul Sănătății există un proiect de lege, realizat în proporție de 95%, dar și un proiect european al MS, care are prevederi legislative.
”Va fi un modul care se va ocupa numai de armonizarea legislației cu cea europeană, ținând cont de faptul că noi la ora actuală o avem armonizată, dar probabil că până la sfârșitul anului, legislația europeană se va modifica iar. Adică directivele care sunt pe țesuturi și pe celule vor fi drastic revizuite și în contextul acela va trebui să facem și noi o revizuire a legislației, care acum este corectă și este bună. Dar s-ar putea în viitor să devină depășită”, a afirmat medicul Victor Zota.
Vezi și: Doar 10% dintre pacienții români DIALIZAȚI, pe lista de așteptare
-
-
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții15.10.2025, 12:25
-
CNAS anunță înlocuirea platformei PIAS cu un sistem modern și sigur15.10.2025, 10:08
-
-
800 de specialiști români, în prima linie a luptei împotriva cancerului15.10.2025, 08:15
Spitalele primesc mai mulți bani pentru salarii decât pentru tratamente. Conf. univ. dr. Horațiu Moldovan: Nu se încurajează munca
Sezonul gripal, devastator. Prof. univ. dr. Victoria Aramă: Forme severe, suprainfecții
România va avea pentru prima dată o strategie Națională pentru Prevenție. Alexandru Rogobete: Facem screening, dar nu avem strategie
Diferența dintre implantul cohlear și proteza auditivă. Matei Bolog: La început s-a simțit
400 euro/an pentru fiecare angajat. De ce angajatorii ar trebui să includă asigurările de sănătate în pachetul salarial? Explicația ASF
Cât valorează sănătatea în România. Cătălin Radu (BMS): Se amortizează în timp
Provocările diagnosticării oncologice în România. Prof. univ. dr. Ovidiu Pop: Stăm prost
Unde sunt banii promiși sănătății? Radu Gănescu: De 15 ani, accizele nu au ajuns la FNUASS
Industria farmaceutică din România, motor al economiei. Dan Zaharescu (ARPIM): Sector strategic. Valoarea adăugată brută, de trei ori mai mare decât media celorlalte sectoare
"Am introdus educația preconcepțională!". Valeria Herdea: Începe de la vârsta de 10 ani. Este un mare câștig, pentru că în România e rușine să vorbești cu un adolescent
România, în clasamentul rușinii la cancer: cea mai scăzută supraviețuire, mortalitate de 3 ori mai mare decât Europa. Livia Stan: Undeva se rupe firul...
Implanturi auditive: bugetul s-a dublat, spitalele nu operează. Roxana Radu: Nu le pun! Nu avem capacitatea operatorie utilizată la maxim
HPV, vaccinul care salvează vieți. Asociația Mame pentru Mame cere drepturi sporite pentru adolescenți. Ana Măiță: Previi 6 tipuri de cancere
Voucher de 4.000 euro pentru persoanele cu probleme de auz. Romi Mihăescu: Peste 8.000 de persoane pot apela la așa ceva
Vouchere de 4.000 de euro pentru mii de români! Vezi cine poate primi banii și cum să aplici înainte să fie prea târziu!