EXCLUSIV Declinul cognitiv poate începe fără să-ți dai seama. Semnele "tăcute" ale bolii vaselor mici din creier, explicate de prof. Cătălin Jianu

Ce trebuie să știi

• Declinul cognitiv vascular poate apărea după un accident vascular cerebral, dar și fără semne neurologice evidente.
• Boala vaselor mici cerebrale poate afecta treptat funcțiile cognitive.
• Problemele nu înseamnă obligatoriu pierderi de memorie. Pot apărea dificultăți de planificare, decizie și autocontrol.
• Profesorul Cătălin Jianu spune că RMN-ul este esențial pentru evaluarea pacientului cu suspiciune de afectare cognitivă vasculară.

Declinul cognitiv vascular nu apare doar după un AVC cu paralizie

Tulburările cognitive sunt asociate frecvent cu boala Alzheimer. Există însă și o componentă vasculară importantă, iar aceasta poate avea manifestări mai puțin evidente.

Prof. Cătălin Jianu, șeful Disciplinei Neurologie 1 la Universitatea de Medicină din Timișoara și șeful Secției Neurologie 1 de la Spitalul Județean Timișoara, a explicat pentru DC Medical că declinul cognitiv vascular trebuie privit ca un proces care poate evolua de la forme discrete până la demență.

"Această deteriorare sau acest declin cognitiv vascular este un veritabil continuum, de la așa-numitul declin cognitiv subiectiv, când noi, ca atare, ne dăm seama că ceva nu este în regulă cu gândirea noastră, trecând prin mild cognitive impairment, când avem tulburări cognitive, dar care nu împietează asupra activității de zi cu zi, și până la apariția demenței, iar tulburările cognitive mai severe și din mai multe domenii afectează activitatea noastră de zi cu zi, necesitând, bineînțeles, suportul familiei, suportul social și suportul instituțiilor specializate", a explicat prof. Cătălin Jianu, în exclusivitate pentru DC Medical.

Până la 40% dintre cazurile de demență pot avea o cauză vasculară

Problema are implicații importante și pentru sistemele de sănătate, în condițiile în care numărul persoanelor cu demență este estimat să crească puternic în următoarele decenii.

"Eu zic că da, nu numai în sistemul sanitar românesc, dar practic la nivel mondial, pentru că până în anii 2050, la nivel mondial, se va tripla numărul de pacienți cu demență", a explicat prof. Cătălin Jianu.

Îmbătrânirea populației este unul dintre factorii care contribuie la această evoluție. Profesorul atrage însă atenția și asupra altor elemente, precum stilul de viață, alimentația și stresul. Mai important, demența nu trebuie privită exclusiv prin prisma bolii Alzheimer.

"Ceea ce este important de reținut este că trebuie să ne gândim la aceste tulburări cognitive, la demență ca atare, nu numai ca un apanaj al maladiei Alzheimer, ci un număr între o cincime, să zicem așa, și până la 40% din totalul pacienților cu demență, care reprezintă doar vârful icebergului, au o cauză vasculară.

Și eu zic aici că ar trebui să facem o distincție clară. Nu numai acele aspecte... Eu știu, pacientul a avut un accident vascular cerebral în care a paralizat, a făcut o pareză facială cu asimetrie facială, a avut o tulburare de limbaj de tip afazic și imediat după aceea constatăm tulburările cognitive, pentru că reprezintă și acesta un procentaj important din totalul pacienților cu tulburări cognitive.

Dar există și această formă "tăcută", să zicem așa, microangiopatia cerebrală, boala vaselor mici cerebrale, care de multe ori, în mod silențios, nu apare cu niciun fel de semn neurologic elementar, deci deficit motor, tulburare de sensibilitate, tulburare de câmp vizual, iar pacientul respectiv, de regulă, insidios, prezintă aceste tulburări cognitive", a explicat prof. Cătălin Jianu, șeful Disciplinei Neurologie 1 la Universitatea de Medicină din Timișoara și șeful Secției Neurologie 1 de la Spitalul Județean Timișoara, în exclusivitate pentru DC Medical.

Ce este microangiopatia cerebrală

Microangiopatia cerebrală afectează vasele mici ale creierului. Spre deosebire de un accident vascular cerebral care poate produce rapid simptome evidente, modificările vasculare de acest tip pot evolua fără semne neurologice spectaculoase.

Pacientul nu ajunge neapărat la medic după o paralizie sau după o tulburare evidentă de vorbire. Primele schimbări pot ține chiar de felul în care gândește, planifică sau ia decizii.

De ce hipertensiunea și diabetul pot afecta creierul

Profesorul Cătălin Jianu explică mecanismul prin importanța fluxului sanguin cerebral. Creierul are nevoie permanentă de oxigen și glucoză, iar afectarea vaselor poate avea consecințe asupra funcționării sale.

"Mecanismul esențial este reprezentat de o dereglare a fluxului sanguin cerebral, care este extrem de importantă pentru creier. Spre deosebire de alte organe, creierul nu are rezerve de oxigen și de glucoză.

Și atunci, orice factor de risc, cum ar fi hipertensiunea sau diabetul zaharat, care determină o rigidizare a pereților respectivi, respectiv incapacitatea sau capacitatea redusă a acestora de a permite sângelui să ajungă în zonele respective, se va răsfrânge asupra metabolismului cerebral.

Și sunt mai multe aspecte. Bariera hematoencefalică, unitatea neurovasculară sunt extrem de complicate", a explicat prof. Cătălin Jianu.

Primele semne pot fi mai subtile decât pierderea memoriei

Unul dintre cele mai importante aspecte subliniate de neurolog este diferența dintre profilul cognitiv vascular și cel întâlnit în boala Alzheimer.

O persoană poate observa că nu mai reușește să organizeze lucrurile la fel ca înainte. Poate avea dificultăți atunci când trebuie să ia o decizie, să stabilească pașii unei activități sau să își controleze reacțiile.

"Sunt aspecte oarecum diferite față de pacientul cu Alzheimer. Nu e neapărat nevoie ca tulburarea de memorie să fie pe primul plan, ci sunt afectate în special funcțiile executive, adică capacitatea pacientului respectiv de a anticipa, de a iniția, de a decide, de a-și face un plan de lucru, de a se autocontrola.

Deci nu tot ceea ce gândește trebuie să și vorbească sau, ferească Dumnezeu, să și facă atunci când se gândește la ceva care nu este util, să zicem așa, societății.

Pe de o parte, un profil diferit al tulburărilor cognitive față de ceea ce se întâmplă în maladia Alzheimer", a explicat prof. Cătălin Jianu, șeful Disciplinei Neurologie 1 la Universitatea de Medicină din Timișoara și șeful Secției Neurologie 1 de la Spitalul Județean Timișoara, în exclusivitate pentru DC Medical.

Cum își poate da seama pacientul că ceva s-a schimbat

Uneori, primul semnal vine chiar de la persoana afectată. Pacientul poate observa că anumite lucruri care înainte erau simple au devenit mai greu de gestionat.

Acesta este ceea ce neurologii numesc declin cognitiv subiectiv. La această etapă, persoana sesizează o schimbare, dar problemele nu afectează încă în mod semnificativ activitățile obișnuite. Ulterior, tulburările pot deveni mai clare și pot afecta viața de zi cu zi.

În cazul afectării vasculare, debutul poate avea două tipare, potrivit profesorului Cătălin Jianu: după un accident vascular cerebral cu deficit neurologic sau printr-o evoluție lentă, fără un episod neurologic spectaculos.

"Apoi, am spus că este vorba de aceste aspecte diferite în ceea ce privește modalitatea de debut. Poate să apară sau se poate accentua după un accident vascular cerebral, cu un deficit neurologic focal, deficit motor și așa mai departe, fie insidios. Și apoi este vorba despre asocierea unor date, în primul rând de neuroimagistică, și aici mă refer în special la RMN-ul structural, care ne arată aspectele de microangiopatie cerebrală", a mai explicat prof. Cătălin Jianu.

RMN-ul poate arăta modificările vasculare cerebrale

Diagnosticul nu se bazează doar pe ceea ce povestește pacientul despre dificultățile sale. Investigațiile imagistice au un rol important în identificarea modificărilor cerebrale asociate bolii vaselor mici.

Profesorul Jianu face o afirmație importantă despre accesul la investigație.

"Atunci sunt o serie de criterii care au fost inițial în 2013, apoi în 2023 au fost actualizate, și care arată clar care sunt aspectele la nivel de RMN.

Deci, practic, RMN-ul pentru un deficit cognitiv la un pacient vascular nu este un lux, ci este o necesitate. Deci, practic, fiecare spital județean, nu numai clinicile universitare, ar trebui să aibă aceste RMN-uri care să funcționeze", a explicat prof. Cătălin Jianu, în exclusivitate pentru DC Medical.

De ce este important să nu fie ignorate schimbările cognitive

Declinul cognitiv vascular nu trebuie redus la imaginea clasică a pacientului care a suferit un AVC și a rămas cu o paralizie. Uneori, modificările sunt mult mai discrete.

O persoană poate observa că îi este mai greu să organizeze o activitate, să ia o decizie sau să își controleze reacțiile. În alte cazuri, familia este cea care observă prima schimbarea.

Tocmai de aceea, apariția unor probleme cognitive persistente, mai ales la o persoană cu factori de risc vascular precum hipertensiunea sau diabetul, merită discutată cu medicul. Evaluarea neurologică și investigațiile potrivite pot ajuta la identificarea cauzei și la stabilirea conduitei medicale.