Durerile mandibulare și disfuncțiile temporomandibulare pot afecta semnificativ calitatea vieții, dar soluțiile există, fie că sunt simple schimbări de obiceiuri sau intervenții...
Disfuncția articulației emporomandibulare (denumită în mod obișnuit disfuncție a ATM sau TMD) este o afecțiune care afectează articulațiile maxilare și mușchii din jur. Această articulație complexă conectează maxilarul inferior la craniu și joacă un rol crucial în acțiunile de zi cu zi, cum ar fi mâncatul, vorbitul și expresiile faciale.
Atunci când ceva nu merge bine cu această articulație sau cu mușchii asociați, rezultatele pot varia de la disconfort ușor la durere severă și probleme de mobilitate.
Disfuncția ATM cuprinde o varietate de afecțiuni care afectează articulațiile temporomandibulare și structurile înconjurătoare. Aceste articulații sunt situate pe fiecare parte a feței, chiar în fața urechilor, și permit maxilarului să se miște ușor în timpul unor acțiuni precum mestecatul sau vorbitul.
ATM este relativ frecventă, afectând între 5% și 12% dintre adulți, femeile cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani fiind de două ori mai predispuse la această afecțiune decât bărbații.
Disfuncția este clasificată de obicei în trei categorii principale:
- Tulburări care implică articulația maxilarului în sine.
- Probleme care afectează mușchii responsabili pentru masticație.
- Dureri de cap legate de problemele ATM.
Disfuncția ATM se manifestă printr-o gamă largă de simptome. Cele mai frecvente includ durerea maxilarului, durerea facială și rigiditatea maxilarului.
Alți indicatori pot fi mai nuanțați, cum ar fi dificultăți în deschiderea sau închiderea gurii, clicuri sau pocnituri ale maxilarului și modificări ale alinierii dinților. Durerile de cap, durerile de urechi, țiuitul în urechi (tinitus) și chiar amețelile sau vertijul sunt, de asemenea, frecvent asociate cu această afecțiune.
Pentru unele persoane, simptomele ATM apar pe o parte a feței, în timp ce altele pot prezenta disconfort pe ambele părți. Severitatea poate varia de la iritații ocazionale ușoare la dureri cronice care afectează semnificativ calitatea vieții.
Cauzele exacte ale disfuncției ATM sunt adesea dificil de identificat, deoarece mai mulți factori pot contribui la apariția acesteia. Printre cauzele frecvente se numără leziunile maxilarului, scrâșnitul sau strângerea dinților în mod obișnuit, artrita la nivelul maxilarului și dinții dezaliniați. Stresul poate, de asemenea, agrava această afecțiune prin creșterea tensiunii musculare la nivelul maxilarului, gâtului și feței.
Anumite obiceiuri, cum ar fi mestecatul obiectelor dure, mușcăturile mari de mâncare sau postura proastă, pot agrava disfuncția ATM. Deși aceste comportamente nu cauzează întotdeauna tulburarea, ele pot agrava problemele preexistente sau spori disconfortul.
Foto: Freepik @prostock-studio
Diagnosticarea disfuncției ATM poate fi o provocare din cauza simptomelor sale variate și a suprapunerii potențiale cu alte afecțiuni. Medicii pot efectua un examen fizic, verificând gama de mișcări a maxilarului și identificând zonele de sensibilitate sau disconfort. Testele imagistice precum razele X, scanările CT sau RMN sunt uneori utilizate pentru a obține o imagine detaliată a articulației și a structurilor înconjurătoare.
Remedii la domiciliu și modificări ale stilului de viață
În multe cazuri, disfuncția TMJ poate fi gestionată eficient la domiciliu prin ajustări simple ale obiceiurilor zilnice. Recomandările comune includ:
- Consumul de alimente mai moi pentru a reduce tensiunea asupra maxilarului.
- Evitarea elementelor greu de mestecat, cum ar fi guma de mestecat sau cărnurile tari.
- Folosirea compreselor cu gheață pentru a reduce inflamația.
- Practicarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi meditația sau mindfulness.
- Menținerea unei posturi bune pentru a reduce presiunea asupra maxilarului și gâtului.
Exercițiile de întindere a maxilarului prescrise de furnizorii de servicii medicale pot contribui, de asemenea, la îmbunătățirea mobilității și la reducerea disconfortului în timp.
Atunci când remediile de acasă nu sunt suficiente, medicamentele eliberate fără rețetă sau pe bază de prescripție medicală pot oferi ușurare. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot reduce durerea și umflarea, în timp ce relaxantele musculare pot ajuta în cazul în care scrâșnitul dinților sau încleștarea dinților este un factor determinant. În unele cazuri, medicii pot recomanda corticosteroizi sau anestezice locale pentru o ameliorare mai precisă a durerii.
Terapia fizică este o opțiune de tratament valoroasă pentru multe persoane cu disfuncții ale ATM. Aceasta poate include exerciții de rezistență, întinderi sau terapii de căldură și răcire pentru a reduce tensiunea musculară. Acupunctura și stimularea nervoasă electrică transcutanată (TENS), care utilizează curent electric de nivel scăzut pentru a relaxa mușchii maxilarului, sunt alte opțiuni neinvazive care au arătat rezultate promițătoare.
Pentru persoanele ale căror simptome sunt legate de stres, terapia cognitiv-comportamentală sau alte forme de gestionare a stresului pot juca un rol esențial în reducerea crizelor.
Dispozitivele orale personalizate, cum ar fi protezele bucale sau atelele, sunt un alt tratament comun. Aceste dispozitive ajută la alinierea corectă a maxilarului și minimizează efectele scrâșnitului dinților.
În general, se recomandă ca aceste dispozitive să fie achiziționate de la un medic dentist, mai degrabă decât să vă bazați pe alternative fără prescripție medicală, deoarece opțiunile personalizate sunt mai eficiente.
Pentru persoanele care nu răspund la îngrijirea la domiciliu sau la tratamentele neinvazive, pot fi necesare proceduri medicale. Opțiunile includ:
- Artrocenteza: o procedură minim invazivă care elimină lichidul și resturile din articulație.
- Artroscopia: o tehnică chirurgicală în care o cameră mică și instrumente sunt introduse în articulație pentru a repara leziunile.
- Chirurgie cu articulație deschisă: rezervată cazurilor grave, această procedură permite accesul direct la articulație pentru a corecta problemele structurale.
Injecțiile, cum ar fi cele care implică toxina botulinică, sunt, de asemenea, utilizate în anumite cazuri pentru a combate tensiunea musculară, deși cercetările privind eficacitatea lor sunt în curs.
Deși unii factori de risc pentru disfuncția ATM sunt inevitabili, anumite obiceiuri pot reduce probabilitatea apariției simptomelor. Menținerea unei posturi bune, purtarea unui apărător bucal dacă scrâșnitul dinților este o problemă și evitarea unor obiceiuri precum mestecarea pixurilor sau a gheții pot face diferența. Reducerea stresului este un alt factor-cheie, deoarece tensiunea din mușchii maxilarului exacerbează adesea simptomele.
Disfuncția TMJ poate varia de la o neplăcere temporară la o problemă cronică care afectează viața de zi cu zi. În timp ce multe persoane găsesc ușurare prin remedii simple la domiciliu și ajustări ale stilului de viață, altele pot avea nevoie de intervenție medicală pentru a-și gestiona eficient simptomele.
Vestea bună este că, cu un tratament adecvat, multe persoane înregistrează o ameliorare semnificativă sau chiar o rezolvare completă a simptomelor lor. Fie că este vorba de gestionarea stresului, terapie fizică sau dispozitive dentare personalizate, există o varietate de abordări pentru a ajuta la restabilirea confortului și funcționalității maxilarului.
Acest semn este un indicator esențial al bolilor de inimă. Crește riscul de deces cu peste 66%.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Un medic stomatolog trage un mare semnal de alarmă privind igiena orală a românilor, mai ales a celor din mediul rural.
De ce se îngălbenesc dinții. Ce înseamnă dacă ți se îngălbenește un singur dinte și ce probleme indică asta.
Bruxismul este a treia tulburare de somn și are nevoie de tratament pluridisciplinar.
Fațetele dentare pot fi un moft, mai mult decât o necesitate. Ce trebuie făcut înainte de a lua decizia îmbrăcării dinților.
De ce nu este bine să sari peste un periaj dentar. Ce se întâmplă dacă seara, în special, nu îți speli dinții. Este absolut dezgustător.
Igiena dentară riguroasă și controalele regulate nu doar previn bolile gingivale, ci pot proteja sănătatea inimii de riscuri importante.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
Pasta de dinți are termen de valabilitate. Ce se întâmplă dacă o folosești după ce a expirat.
