„Costul mediu al unei cutii de medicament fabricate în România este de 10,10 lei, față de media pieței de 23,54 lei. Fabricile de medicamente din România au un rol strategic pentru aprovizionarea cu medicamente a pacienților, reducerea costurilor în sistemul sanitar și creșterea economică. Solicităm Coaliției PSD-ALDE și Guvernului Viorica Dancila să acorde fabricării de medicamente în țară aceeași atenție pe care o acordă domeniului construcțiilor, IT și fabricării de automobile”, arată Dragoș Damian, director executiv al PRIMER - Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România
E nevoie de o strategie națională
PRIMER - care reunește 16 situri de fabricație din țară – atrage atenția că România are fabrici care pot produce la prețuri competitive medicamentele despre care s-a arătat că au creat crize de-a lungul timpului – clonazepam, levodopa, acenocumarol, cisplatin, imunoglobuline, vaccinuri, tratamente HIV / SIDA și multe altele – însă lipsa unei strategii naționale a medicamentului și deficitul de comunicare cu autoritățile au făcut că viață pacienților să fie pusă în pericol iar statul român să devină captive intereselor unor importatori.
„Fabricile de medicamente din România, care în ultimii 10 ani au făcut obiectul unor extinderi și modernizări ce au însumat 500 milioane de euro și care plătesc anual sute de milioane de lei taxe și impozite în țară pot produce orice medicament ieșit de sub patent, în orice formă de prezentare. Din păcate însă ani de zile autoritățile din instituțiile abilitate nu au discutat cu reprezentanții noștri” a comentat Dragoș Damian.
Pacienții, lăsați să aștepte medicamentele salvatoare
„Din acest motiv, în loc să le găsească fabricate în țară, pacienții trebuie să aștepte săptămâni în șir pentru că medicamente uzuale cum sunt cele descrise mai sus să fie aduse pe nevoi speciale și la prețuri mai mari din import”, a completat directorul executiv.
Această situație afectează nu numai pacienții, ci și economia României, deficiul de balanță comercială în domeniul farma fiind estimat la 2,25 miliarde Euro la nivelul anului 2018, asta însemnând aproape 15% din deficitul total al țării.
Singură soluție durabilă pentru că pacienții români și economia țării să nu mai aibă de suferit o reprezintă desemnarea industriei farmaceutice drept domeniu economic strategic de interes național, decizie care va permite schimbarea legislației privind fiscalitatea (taxa clawback) și crearea unor facilități de atragere de capital uman și financiar pentru fabricarea de medicamente. România deține tehnologia pentru a fabrică în țară toate medicamentele deficitare a căror lipsa a fost semnalată de pacienții români și poate atrage noi investiții în așa fel încât crizele din trecut, artificiale sau nu, să nu se mai repete, arată reprezentantul Patronatului.
Taxa clawback transformată în investiție
„Oare când vor înțelege autoritățile că în loc să plătim taxa clawback pentru alții mai bine investim banii în extinderea și modernizarea producției în așa fel încât pacienții români să găsească în farmacii medicamentele de care au nevoie iar România să devină cel mai mare exportator din Europa de Sud-Est?”, a adăugat Damian.
În prezent România exportă medicamente în valoare de circa 350 milioane euro, în vreme ce țări cum ar fi Ungaria, Cehia, Polonia și Croația depășesc 1 miliard, chiar și 2 miliarde de euro în exporturi. Cota de piață a medicamentelor fabricate în țară a scăzut cu 40% în ultimii 10 ani de zile și peste 1.000 de medicamente din fabricație autohtonă au fost scoase din fabricație din cauza înghețării prețurilor și a taxei clawback. Costul mediu al medicamentelor fabricate în țară este de 10,10 lei, se mai arată într-un comunicat de presă transmis DC MEDICAL.
Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din tara: AC Helcor, Zentiva, Antibiotice, B.Braun, BIO-EEL SRL, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed-Alvogen, Laropharm, Magistra CC, Polisano Pharmaceuticals, Ropharma, Santa SA, Slavia Pharm, Terapia-Sun Pharma, Vim Spectrum.
