PRIMER: Nu există motiv real de panică pentru carențe în aprovizionarea cu medicamente

Având în vedere recentele informații publice de natură a crea panică în rândul pacienților cu privire la dispariția unor medicamente, Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România face o serie de precizări cu privire la acest subiect, într-un punct de vedere semnat de Dr Dragoș Damian, directorul executiv al PRIMER.

Nu există motiv real de panică

În catalogul oficial al MS sunt înscrise 5.769 medicamente care au prețuri înregistrate și care pot fi comercializate în România. Cifra este similară celei din alte țări din regiunea noastră. Circa 90% dintre medicamentele aflate în uz au înlocuitori, existând medicamente generice și biosimilare care tratează cu aceeași eficiență și siguranță, conținând aceleași ingrediente active, în așa fel încât nu există un motiv real de panică privind carențe de aprovizionare, spune reprezentantul PRIMER.

Medicamentele pleacă din cauza taxei clawback

Este un fapt normal că autoritățile române să solicite producătorilor să vândă medicamentele decontate la prețuri similare celorlalte țări din UE. Problema în România însă este că producătorii sunt obligați să plătească încă 25% supraimpozitare (așa numită „taxa clawback") și încă circa 25% taxa de acces pe canalele comerciale (așa-numită „taxa de raft") - astfel încât veniturile nete înregistrate în România sunt cu 50% mai mici decât în alte țări, chiar dacă prețul aprobat de Ministerul Sănătății este același că în acele țări.

În patru ani, peste 2.000 de medicamente au dispărut din România

Așadar, nu politică de prețuri ci taxele aberante de până la 50% obligă producătorii să retragă sau să nu mai aducă medicamente în România. La asta se adaugă, pentru producătorii din țară, creșterea cu peste 50% a costurilor cu utilitățile, cu materiile prime și pentru conformarea la reglementările europene. Estimăm că începând din 2015 au dispărut din piață peste 2.000 de medicamente, în special cele ieftine, care nu erau rentabile în condițiile unor accize de 50%.

La începutul lunii octombrie a fost adusă în dezbatere publică o corecție la Ordinul Ministerului Sănătății 368/2017, în care printr-o măsură de natură tehnică, se propunea creșterea prețurilor pentru medicamentele din sursă unică, evitând astfel dispariția lor. Din păcate, însă, proiectul de ordin a fost retras, mai arată liderul PRIMER.

În ultimii 10 ani, România a ratat foarte multe politici publice din domeniul medicamentului, rămânând țară din UE care deși are cea mai mică investiție în alocarea de bani pentru medicamente, mai puțin de 74 Euro / locuitor, are un consum de sub 20% medicamente generice (sub 8% din producție internă) și de sub 10% medicamente biosimilare. Doar prin utilizarea acestora s-ar putea crea spațiu bugetar pentru introducerea în circulație de noi medicamente.

Mecanisme care să compenseze carențele

Din păcate, din ce în ce mai multe țări se confruntă cu disfuncționalități în aprovizionarea cu medicamente, dar marea lor majoritate a adoptat mecanisme care să discearnă între carențele reale și șantajul pe care-l fac anumiți producători asupra autorităților pentru a-și asigura beneficii comerciale. De exemplu, SUA și țările din UE rezolva aceste problema prin comisii de specialitate care stabilesc cauzele deficitelor de medicamente esențiale și măsurile de corecție și prevenție - de cele mai multe ori acestea fiind reprezentate de negocieri cu producători pentru a crea o rezervă de cel puțin 1 an, conchide reprezentantul Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România.

PRIMER reunește 19 fabrici de medicamente din România: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SĂ, SLAVIA PHARM, TERAPIA-SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM și ZENTIVA.